Bazele psiho-pedagogice de Dezvoltare a Capacităților Creative

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 12 în total
Cuvinte : 5664
Mărime: 29.47KB (arhivat)
Publicat de: Olimpian Bucur
Puncte necesare: 5

Extras din referat

Psiho-pedagogia contemporană evidenţiază câteva etape ale procesului de creaţie.

1. Etapa de preparare – atunci când se adună informaţie.

2. Etapa de incubaţie – internă, duce idee în sine şi vrea să o realizeze.

3. Etapa de iluminare – este acel moment fericit când omul găseşte soluţia. Poate să vadă opera în vis, poate să vadă produsul realizându-se. Ceea ce a visat a realizat.

4. Etapa de verificare – dacă a fost corectă ideea care a apărut şi a fost realizată.

Prin aceste patru etape decurge creativitatea. Cercetările pedagogilor, psihologilor, plasticienilor ne permit că semnul distinctiv al creativităţii este transformarea. Transformându-le noi putem crea ceva nou. La perioada copilăriei poate să fie dezvoltată creativitatea şi anume afirmă acest lucru psihologii (Vîgotskii, Muhina, Rubenstein). Pedagogii care au activat în domeniu (Comarova, Kazakova, Cosminskaia, Curocikina, Pantiuhina, Samorukova, Lagunskaia, Zolotnikov).

Levin, Teplov, Chibri, Pincasistîi, Cisteacov, Bogaciova, consideră că creativitatea este posibilă la vârsta preşcolară şi au formate careva predespoziţii, fără instruire nu pot obţine acele succese, deoarece vor întâlni careva greşeli, greutăţi în calea lor şi rezultatul va fi anevoios.

Capacităţile se obţin numai prin muncă, prin instruire şi educaţie. Pedagogul trebuie să dispună de o măiestrie foarte înaltă ca copilul nici să nu simtă că el este tutelat. Să formăm deprinderi grafice, cum mai uşor trebuie să facă o linie orizontală, verticală, un cerc, un patrat.

Singur copilul n-o să reuşească să însuşească ce culori pot să îmbine pentru a obţine o culoare dată, unde trebuie să situeze un punctişor în locul ochiului. El poate să afle lucruri frumoase, noi, care duc la o dezvoltare mai înaltă. Să ne folosim de acele trepte senzitive identice acelei perioade de dezvoltare a copilului corespunzătoare vârstei.

Copacul se desenează în felul următor, învăţând copiii să redea o linie verticală, orientând copilul cu vârful pensulei din partea de sus conduce pensula în jos şi câteva crenguţe situate în formă de unghi. Pe baza cunoştinţelor intelectuale creăm, dezvoltăm la copii potenţialul creativ. Trebuie să respectăm nişte etape. Având abilităţi practice născociri teoretice putem să dezvoltăm creativitatea.

Să formăm cunoştinţe, priceperi, deprinderi, să formăm capacităţi de analiză, sinteză, comparare, să învăţăm copilul să mediteze asupra celora ce este în mediu. Să spună-n glas despre ceea ce a meditat. Prelungind sa-şi grămădească, achiziţioneze cunoştinţe şi să le spună în glas, să le analizeze, caracterizeze. Să-şi poată alege o temă după capacităţile şi posibilităţile sale.

Să conştientizeze conţinutul viitoarei imagini, din ce elemente, figuri, forme o să realizeze.

Selectarea materialului – de unde să aleagă materialele pentru desen , foaia de hârtie, culoarea, conturul foii la modelare, lut, cuţitaş, obiecte de a scobi, de a face un ornament pe obiectul modelat.

Actualizarea – ce şi cum să redea.

Proiectarea – copilul trebuie să ştie să-şi poată proiecta, de ce, cum poate începe lucrarea. De educat în aşa fel, de dirijat copilul ca el să aibă încredere în forţele proprii.

Atingerea unui nivel, unei trepte spre talent, noi putem dezvolta la copii. Copilul trebuie să-şi proiecteze lucrul pe foaia de hârtie imaginativ, să fie o consecutivitate în acest lucru.

Intens la grupa pregătitoare dezvoltăm creativitatea în baza celor dezvoltate. Copilul îşi proiectează unele culori, lungimi, unor forme, mărimi.

Studierea modelului

Să dăm posibilitate copiilor să-şi aleagă culoarea catargului, corăbioarei, steguleţului. Să studieze cu ce să înceapă, cum trebuie să decurgă, cu ce să termine.

Actualizarea modului de acţiune

Actualizăm acei copii care au fost mai pasivi. Lucrarea copiilor şi evaluarea rezultatelor, avându-se în vedere integritatea imaginilor, tehnici de interpretare, specificul imaginaţiei a unor copii.

Evaluarea – ce a făcut corect şi ce nu singur, nu cu ajutorul colegului.

Folosirea metodelor didactice de instruire, netradiţionalele tehnici, metode, sunt destinate pentru predestinarea, dezvoltarea imaginaţiei, fanteziei şi a culorilor, deprinderile grafice de a reda corect nişte contururi, imagini, forme, particularităţi ale corpului, la procedeele netradiţionale nu se dezvoltă. Ele nu trebuie de permis să persiste mult în activităţile copiilor pentru că nu dezvoltă nimic. Să nu abuzăm de aceasta, lăsând în urmă celelalte metode care dezvoltă.

Problema dezvoltării creativităţii a fost cercetată în mai multe decenii. Odată cu dezvoltarea învăţământului preşcolar o atenţie deosebită se acordă problemei dezvoltării creativităţii în psihologie şi pedagogie. Ca şi la etapele de vârstă şcolară, procesul de dezvoltare a creativităţii la preşcolari presupune aceeaşi structură. Această structură exprimă independenţa existentă între produsul creator – procesul creator, personalitatea creatoare.

Produsul creator reprezintă, în esenţă, un element nou în raport cu experienţa socială anterioară sau cu experienţa de viaţă a unui individ: criteriul originalităţii, un cadru de corelare care reprezintă spaţiul ierarhic de manifestare a creativităţii, în plan individual sau social (Landan, Erica, 1979, pag. 20).

Criteriul relevanţei care permite autoevaluarea performanţei indiferent de forma sa de manifestare (produs creator material sau spiritual), în termeni de utilizare socială.

Originalitatea şi relevanţa produsului creator, exprimate la diferite grade de generalitate, acoperă cinci niveluri ierarhice. Primele două niveluri corespund planului secundar al creativităţii care stimulează apariţia unor elemente noi, semnificative, doar în raport cu experienţa individuală. Ele asigură înţelegerea fenomenelor studiate, lărgirea acesteia în limite cunoscute sau aplicate deja la scara valorilor sociale. Ultimele două nivele corespund planului primar al creativităţii care oferă o nouă înţelegere a fenomenelor studiate. Ele asigură transformarea, restructurarea în adevăruri noi în raport cu realizările anterioare înregistrate într-un domeniu sau altul de activitate. Între cele două niveluri, un rol aparte revine inventivităţii. Ea trebuie concepută ca un nivel tranzitoriu, care stimulează saltul de la produsele creative, semnificative, individual la produsele creative angajate social.

Preview document

Bazele psiho-pedagogice de Dezvoltare a Capacităților Creative - Pagina 1
Bazele psiho-pedagogice de Dezvoltare a Capacităților Creative - Pagina 2
Bazele psiho-pedagogice de Dezvoltare a Capacităților Creative - Pagina 3
Bazele psiho-pedagogice de Dezvoltare a Capacităților Creative - Pagina 4
Bazele psiho-pedagogice de Dezvoltare a Capacităților Creative - Pagina 5
Bazele psiho-pedagogice de Dezvoltare a Capacităților Creative - Pagina 6
Bazele psiho-pedagogice de Dezvoltare a Capacităților Creative - Pagina 7
Bazele psiho-pedagogice de Dezvoltare a Capacităților Creative - Pagina 8
Bazele psiho-pedagogice de Dezvoltare a Capacităților Creative - Pagina 9
Bazele psiho-pedagogice de Dezvoltare a Capacităților Creative - Pagina 10
Bazele psiho-pedagogice de Dezvoltare a Capacităților Creative - Pagina 11
Bazele psiho-pedagogice de Dezvoltare a Capacităților Creative - Pagina 12

Conținut arhivă zip

  • Bazele Psiho-Pedagogice de Dezvoltare a Capacitatilor Creative.doc

Alții au mai descărcat și

Aptitudini cognitive statice și dinamice - inteligență vs educabilitatea în predicția succesului academic

INTRODUCERE Personalitatea este unitatea bio- psiho- socială constituită în procesul adaptării individului la mediu şi care determină un mod...

Creativitate și inteligență

1. Caracterizarea creativitatii. Definitii. Teorii si abordari. Creativitatea desemneaza capacitatea de a realiza creatii inovatoare, originale,...

Creativitatea

Introducere Creativitatea este considerate un “atribut” al fiecarui om, dar in proportii diferite. Pina in prezent nu exista un termen univoc...

Empiric și Științific în Învățare

INTRODUCERE: Ce ştim despre învăţare? Orice sistem viu, în special specia umană, simte o acută nevoie de a fi informată referitor la tot ceea ce...

Psihologia educației - învățarea

Introducere Învăţarea, ca formă superioară şi complexă de activitate, este guvernată de reguli, principii şi legi proprii. Dacă important este nu...

Portofoliu - Conflictul Interpersonal

1. Conflictul interpersonal a) Identicati la dvs însivă tipuri sau comportamente dificile; Atotstiutorul Exemplu Într-o zi eram cu sotul meu în...

Consilierea educatională și a carierei teorii ale motivației

Teorii ale motivatiei In definirea ei cea mai generala, motivatia este “o lege” a organizarii si dezvoltarii sistemului psihic. Motivatia este un...

Motivația pentru a Învăța

Motivaţia de a învăţa este segmentul primordial al succesului şcolar. Sursele motivaţiei sînt multiple şi complexe. Literatura de specialitate...

Te-ar putea interesa și

Bazele pshiopedagogice ale stimulării creativității copiilor preșcolari de 6-7 ani

Introducere.3 Capitolul I. Repere conceptuale ale creativităţii la preşcolarii de 6 – 7 ani.9 1.1 Conceptul de creativitate şi delimitările ei...

Creativitatea

„Creativitatea înseamnă a lua elemente cunoscute şi a le asambla în moduri unice.” Jaques Fresco Pornind de la motto-ul menționat anterior, se...

Metode și Procedee Folosite în Activitățile de Formare a Reprezentărilor Matematice la Vârsta Preșcolară

CAPITOLUL I INTRODUCERE. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI 1.1. CUNOAŞTERE ŞI ÎNVĂŢARE LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ Numeroşi psihologi şi-au focalizat...

Educația civică

Introducere Educatia civica, ca obiectiv si dimensiune fundamentala a socializarii, nu poate lipsi din oferta de educatie, concretizata in moduri...

Formarea Competențelor Creative la Elevii Mici prin Aplicarea Strategiilor Didactice

PREAMBUL Schimbările sociale din Republica Moldova şi în alte ţări sud-est europene au generat noi atitudini în procesul de educaţie şi instruire...

Evaluarea initială, evaluarea formativă, evaluarea sumativă - strategii complementare

INTRODUCERE Oricare ar fi gradul de dezvoltare economică şi socială a unei ţări, învăţământul angajează direct sau mijlocit o parte însemnată a...

Învățământul Primar

CAP. I. Introducere 1.1. Învăţământul primar în contextul actual „Formarea şi dezvoltarea profilului moral cu dimensiune axiologică a...

Rolul Inteligenței Emoționale în Succesul Școlar

1 INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ 1.1 Conceptul de inteligenţă emoţională Spre deosebire de inteligenţa academică care a fost studiată de peste o sută de...

Ai nevoie de altceva?