Comportamentul Prosocial

Aflam zilnic din ziare,de la radio si TV ca oamenii se ajuta, salveaza vieti, doneaza sume de bani pentru sinistrati, ofera adapost, ofera locuri de munca. Aflam de asemenea si despre violentele care se desfasoare in societate,despre saracie,umilinta,rautate. Realitatea in care traim ne arata ca toate acestea exista cu adevarat. Comportamentul prosocial este un comportament intentionat, realizat in afara obligatiilor profesionale si orientat spre conservarea si promovarea valorilor social. Fapte precum ajutorul acordat semenilor, apararea propietatii, a bunurilor, apararea legii, a dreptatii, reprezinta comportamente prosociale. Unii psihologi exprima manifestarile prosociale prin faptele ca fiecare dintre noi se simte dator sa acorde sprijin persoanelor care depind de el. Reusita ne ofera satisfactii morale, iar esecul ne trezeste sentimente de culpabilitate. Se presupune ca fiecare dintre noi considera ca, daca ii ajuta pe ceilalti, va fi ajutat la randul lui cand va avea nevoie. In stabilirea relatiilor dintre ei, oamenii au tendinta de a mentine un anumit echilibru intre ceea ce se ofera si ceea ce se primeste. Daca acest beneficiu intre costuri si beneficii nu functioneaza, se pot produce stari de disconfort psihic.Exemple de comportamente prosociale :toleranta,cooperarea,sprijinul etc.Persoanele care dezvolta comportamente prosociale sunt oamenii care consolideaza normele si valorile sociale.

COMPORTAMENT PROSOCIAL – Tip de comportament orientat spre sustinerea, conservarea si promovarea valorilor sociale, fara asteptarea unor recompense externe.

Asadar,ce se intelege prin comportamentul prosocial ?Dupa sociologul polonez Janusz Reykowski ,unul distre fondatorii noii orientari de studiu comportamentul prosocial se defineste prin aceea ca este orientat spre ajutorarea,protejarea,sprijinirea,dezvoltarea celorlalte persoane,fara asteptarea unei recompense externe.Alti autori considera ca acest tip de comportament poate fi definit ca actiunea care nu aduce beneficii decat celui ce primeste ajutor ».In fine A.Baum,J.D Fisher,J.E singer inteleg prin comportamente prosociale acele acte intentionate care ar putea avea consecinte pozitive pentru altii »,fara a se anticipa vreo rasplata.Hans Werner Bierhoff(1987) mentiona cele doua conditii necesare si suficiente,dupa opinia sa,pentru identificarea comportamentelor prosociale :

a. intentia de a ajuta alte persoane

libertatea alegerii,acordarea ajutorului in afara obligatiilor profesionale. »

Adrian Neculau in manualul sau defineste comportamentul prosocial ca fiind acel comportament intentionat,realizat in afara obligatiilor profesionale si orientat spre sustinerea,conservarea si promovarea valorilor sociale »Comportamentul social ia forme ca :ajutorarea semenilor,apararea proprietatii,jertfa de sine pentru dreptate etc.Nu orice comportament care are un rezultat pozitiv pentru altcineva este un comportament prosocial caci un comportament prosocial trebuie sa fie intentionat sio voit.Expresia prietenul la nevoie se cunoaste » defineste destul de bine comportamentul prosocial.Avem tendinta de a ne ajuta prietenii atunci cand au probleme fara a cere ceva in schimb,uneori chiar fara sa asteptam nici macar o multumire sau o recunostinta,acest comportament se bazeaza pe legatura de prietenie dintre oameni si singura multumire pe care o asteptam este speranta ca prietenul pe care l-am ajutat ne va ajuta la randul lui intr-o zi.Comportamentul prosocial este influentat de responsabilitatea celui care trece printr-o situatie dificila.spre exemlu cei care patesc ceva rau si au nevoie de ajutor,ei se aflandu-se in sitatia respectiva din cauza factorilor externi,vor primi mai repede si mai mult ajutor din partea semenilor.Caci oamenii atribuie vina » factorilor externi.Comportamentul prosocial nu mai tinde sa se manifeste atunci cand vina este atribuita factorilor inteni’atunci cand victimele » care ne cer ajutorul sunt vinovate pentru propria drama pe care o traiesc,spunem ca si-au facut-o cu mana lor.

In functie de atribuirea responsabilitatii pentru situatia ce reclama un comportament prosocial,ca si perceptia privind responsabilitatea gasirii unei solutii P. Brikman distinge patru modele ale ajutorarii :

1. modelul moral(in cazul responsabilitatii ridicate atat in ceea ce priveste situatia,cat si gasirea solutiei)

2. modelul iluminist(cel ce se afla intr-o situatie critica are responsabilitatea ridicata pentru situatia in care a ajuns dar nu are nici o responsabilitate sau are o responsabilitate scazuta in imaginarea solutiei pentyru iesirea din criza)

3. modelul compensator(responsabilitatea scazuta pentru pozitia critica in care te gasesti,dar inaltaresponsabilitate pentru solutia problemei)

modelul medical (atat in legatura cu situatia problmatica individual are responsabilitate scazuta,cat si in legatura cu depasirea ei). »

Comportamentul prosocial nu se rezuma doar la cel individual ci se extinde la cel colectiv,grupuri ,colectivitati,poapoare natiuni. Multimea este o reuniune de indivizi oarecare, indiferent de nationalitate, profesie sau sex, indiferent de imprejurari care ii aduna impreuna” .Comportamentul prosocial este mult mai puternmic atunci cand este desfasurat intr-o forma colectiva,caci masele au tendinta de a actiona in acelasi mod,exista o tendinta de uniformizare a reactiilor.

Modul in care se solicita ajutorul influenteaza si el realizarea efectiva a comportamentului prosocial.Cerut cu prea multa insistenta,ultimativ,ajutorul intarzie sau nu se ofera deloc.Studiile experimentale au aratat ca moderatia in solicitarea ajutorului este mai eficace decat insistenta(cf.I.A. Horowitz,1968 )Probabil ca,atunci cand ajutorul se solicita prea insistent,intervine ceea ce J.W Brehm (1966) numea reactanta psihica”.Prin analogie cu fenomenele de fizica(reactanta reprezinta opozitia elementelor de circuit fata de trecerea curentului electric si este dependenta de frecventa acestuia), se apreciaza ca procesele psihice se caracterizeaza printr-o anumita inertia,printr-o rezistenta indusa :cand ni se limiteaza libertatea de actiune,resimtim o stare emotionala negativa,ce declanseaza dorinta de a actiona in conformitate cu optiunile proprii.Insistenta agrseva in solicitarea ajutorului ameninta libertatea optiunii si,data fiind reactanta pshica indivizii evita acordarea ajutorului.Are loc un efect de bumerang”.Faptele de observatie sistin o astfelde concluzie,dar teoria ca atare,dupa opinia noastra,nu are decat valoarea unei metafore,nefiind verificata prin experimente riguroase.”(Neculau A.-Psihologie Sociala -,ed Polirom,Iasi 1996)

De cele mai multe ori cel ce primeste un ajutor de la cei din jur se simte obligat fata de cei ce l-au ajutat si se intampla ca si cel ce l-a ajutat sa ii creeze acest sentiment.”