Conditii de Malpraxis in Aplicarea Psihodiagnozei in Psihologia Organizationala

Imagine preview
(9/10 din 5 voturi)

Acest referat descrie Conditii de Malpraxis in Aplicarea Psihodiagnozei in Psihologia Organizationala.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Psihologie

Extras din document

Psihologii au responsabilitatea de a cunoaşte şi de a aplica prevederile Codului deomtologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica. Orice fapte săvârşite în legătură cu profesia care contravin prevederilor prezentului Cod, angajează răspunderea disciplinară a psihologilor.

Toţi psihologii vor coopera cu Comisia de Deontologie şi Disciplină a Colegiului Psihologilor din România, atât în supervizarea conduitelor etice cât şi în promovarea lor. Refuzul cooperării atrage de la sine violarea prevederilor acestui Cod şi prin urmare sancţionarea psihologilor în cauză în conformitate cu Codul de procedură disciplinară.

Membrii Colegiului Psihologilor din România nu vor recunoaşte, ca fiind profesională, activitatea care este neconformă cu principiile şi standardele acestui Cod.

Astfel putem considera drept conditii de malpraxis:

I. NERESPECTAREA DREPTURILOR ŞI DEMNITĂŢII ORICĂREI PERSOANE.

-desfăşurarea activităţii fără a manifesta respect faţă de trăirile, experienţele, cunoştinţele, valorile, ideile, opiniile şi opţiunile celorlalţi;

-prejudicierea imaginii celorlalţi şi manifestarea de inechitate pe criterii de cultură, naţionalitate, etnie, rasă, religie, sex, orientare sexuală, gajarea în remarci sau comportamente ce aduc prejudicii demnităţii celorlalţi;

-utilizarea unui limbaj care nu exprimă respectul faţă de demnitatea celorlalţi;

-participarea la activităţi şi practici ce nu respectă drepturile legale, civile, ori morale ale celorlalţi;

-consilierea, educarea, furnizarea de informaţii oricărei persoane care, după opinia lor, va utiliza cunoştinţele şi îndemânarea dobândită pentru a viola drepturile fundamentale ale omului;

-nerespectarea drepturilor celor care beneficiază de servicii psihologice, participanţilor la cercetare, angajaţilor, studenţilor şi altora;

-situaţia în care consimţământul clientului/participantului este dat în condiţii de coerciţie sau sub presiune;

-violarea spaţiului privat personal sau cultural al clientului/subiectului, fără o permisiune clară şi o garanţie că pot să facă acest lucru în furnizarea de servicii psihologice ori în activitatea de cercetare ştiinţifică;

-prejudicierea dreptului sacru la demnitate umană şi nici dreptul persoanei la propria imagine.

II. IRESPONSABILITATE PROFESIONALĂ ŞI SOCIALĂ

-neprotejarea şi nepromovarea starii de bine şi neevitarea provocarii de daune clienţilor, studenţilor, participanţilor la cercetare, colegilor de profesie şi a celorlalţi şi neasumarea responsabilităţii pentru consecinţele propriilor lor acţiuni;

-nerespectarea dreptului persoanei de a sista, fără nici o justificare, participarea sa la serviciul furnizat, în calitate de client, sau la activităţi de cercetare ştiinţifică, în calitate de subiect;

-delegarea de activităţi psihologice spre persoane care nu au competenţele necesare pentru acele activităţi;

-nepromovarea şi nefacilitarea dezvoltării ştiinţifice şi profesionale a angajaţilor, a celor supervizaţi, studenţilor, participanţilor la programe de formare profesională;

-necontribuirea la dezvoltarea psihologiei ca ştiinţă şi a societăţii în general, prin cercetarea liberă şi prin achiziţia, transmiterea şi exprimarea liberă a cunoştinţelor şi ideilor;

-nesusţinerea rolului psihologiei ca disciplină, în faţa societăţii şi nemenţinerea celor mai înalte standarde ale disciplinei;

-nesesizarea cazurilor de abatere de la normele de etică şi deontologie profesională Colegiului Psihologilor;

-nerespectarea legilor şi reglemantărilor societăţii, comunităţii în care activează, nerespectarea principiile etice;

-contribuirea sau angajarea în cercetare pentru activităţi care contravine legilor umanitare internaţionale;

-furnizarea de servicii psihologice împotriva eticii profesionale.

III. NERESPECTAREA INTEGRITĂŢII PROFESIONALE

-distorsiuni, omisiuni sau false prezentări în prezentarea domeniilor de specialitate în care sunt atestaţi, competenţele, afilierile şi experienţa profesională;

-practicarea, îngăduirea, instigarea, colaborarea şi facilitarea de discriminari;

-neonorarea promisiunilor şi angajamentelor asumate prin convenţie;

-nepromovarea acurateţii, obiectivităţii, onestităţii şi bunei-credinţeă în activităţile lor profesionale(activităţi în care psihologii vor fura, înşela, se vor angaja în fraudă, eludări, subterfugii sau denaturări intenţionate ale faptelor);

-neevitarea acelor imixtiuni care afectează calitatea actului profesional(interese personale, politice, de afaceri sau de alt tip);

-oferirea de recompense exagerate pentru a motiva un individ sau un grup să participe într-o activitate care implică riscuri majore şi previzibile;

-neevitarea relaţiilor multiple (cu clienţii, subiecţii, angajaţi, cei supervizaţi, studenţi sau persoane aflate în formare) şi alte situaţii care pot prezenta un conflict de interese sau care pot reduce capacitatea lor de a fi obiectivi şi imparţiali;

-participarea la activităţi care pot cauza daune imaginii psihologilor sau psihologiei ca profesie;

-contribuirea la practici care pot viola libertatea individuală sau integritatea fizică sau psihologică a oricărei persoane.

IV. NERESPECTAREA STANDARDELOR ETICE GENERALE respectiv:

4.1 nerespectarea standardelor de competenţă prin:

-necunoaşterea competenţelor

-acordarea de servicii psihologice în dezacord cu competenţa

-neprezentarea onestă a competenţei

-desfăşurarea de activităţi în afara competenţei

-neconsultarea în caz de limită a competenţei cu colegii sau cu supervizorul

-prezentarea rezultatelor concluziilor din punct de vedere subiectiv

-lipsa de menţinere şi dezvoltare a competenţelor lor prin informare permanentă, programe de formare profesională de specialitate, consultări cu ceilalţi specialişti din domeniu ori prin cercetări care să conducă spre creşterea competenţei profesionale, conform standardelor Colegiului Psihologilor din România.

Fisiere in arhiva (1):

  • Conditii de Malpraxis in Aplicarea Psihodiagnozei in Psihologia Organizationala.doc

Alte informatii

Referatul a fost prezentat in cadrul SNSPA - Master in comunicare si resurse umane; are in vedere conditiile de malpraxis in aplicarea psihodiagnozei in psihologia organizationala avand la baza codul deontologic al profesiei de psiholog.