Creativitatea

Termenul de creativitate îsi are originea în cuvântul latin "creare", care înseamna "a zamisli", "a fauri", "a crea", "a naste". Creativitatea defineste un proces, un act dinamic care se dezvolta, se desavârseste si cuprinde atât originea cât si scopul.

Creativitatea Problema creativitatii

Sensuri si definitii

Actionalismul si Cognitivismul

Creativitatea limbajului

Interpretarea informatiei

Sensuri si definitii

Conceptul de creativitate, unul dintre cele mai fascinante concepte cu care a operat vreodata stiinta, este înca insuficient delimitat si definit. Aceasta se explica prin complexitatea procesului creativ, ca si prin diversitatea domeniilor în care se realizeaza creatia. Dupa unii autori, acest lucru se întâmpla ori de câte ori o notiune este difuzata de la un grup restrâns de specialisti la o populatie mai larga, pierzându-si astfel caracterul univoc, stabilitatea si rigoarea. Nu este vorba de un proces de degradare, ci de asimilare a gândirii logice individuale la gândirea sociala.

Problema de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanalisti, filosofi, esteticieni, sociologi si sociologi ai culturii, axiologi, antropologi, economisti - data fiind complexitatea uimitoare a fenomenului, creativitatea este si în atentia lingvistilor si a psiholingvistilor. Precizarea termenului, impunerea lui în limba din palierul neologismelor în cel al limbii comune si mentionarea lui nu numai în dictionarele lexicale, dar si în cele de pedagogie si de psihologie, sunt tot atâtia pasi în constientizarea si valorificarea creativitatii.

Termenul de creativitate îsi are originea în cuvântul latin "creare", care înseamna "a zamisli", "a fauri", "a crea", "a naste". Însasi etimologia cuvântului ne demonstreaza ca termenul de creativitate defineste un proces, un act dinamic care se dezvolta, se desavârseste si cuprinde atât originea cât si scopul. Termenul si notiunea generica au fost introduse pentru prima data, în anul 1937, de psihologul american G.W. Allport, care simtise nevoia sa transforme adjectivul "creative", prin sufixare, în "creativity", largind sfera semantica a cuvântului si impunându-l ca substantiv cu drepturi depline, asa cum apare mai târziu în literatura si dictionarele de specialitate. În anii '70, neologismul preluat din limba engleza s-a impus în majoritatea limbilor de circulatie internationala ("créativité" în franceza, "Kreativität" în germana, "creativita" în italiana, etc.), înlocuind eventualii termeni folositi pâna atunci (cf. în germana se folosea termenul "das Schöpferische" = "forta de creatie"). La noi, D. Caracostea folosea termenul înca din 1943, în lucrarea "Creativitatea eminesciana", în sensul de originalitate încorporata în opere de arta.

Discutarea conceptului de creativitate ridica o problema de baza a comunicarii. Pe de o parte, întrebuintarea termenilor de "creativitate" si de "gândire divergenta" ca sinonimi conduce la admiterea unei relatii între ele ceea ce nu e dovedit de starile obiective. Pe de alta parte, este dificil sa negam o asemenea relatie si înca sa n-o raportam la cercetarea si practica în domeniu când multi cercetatori si practicieni care abordeaza subiectul considera ca termenii sunt interschimbabili. Suntem de acord cu precizarea pe care o fac în continuare Husen & Postlethwaite: "Întrucât transferul de deprinderi nu pare sa se faca usor, profesorul trebuie sa aplice gândirea divergenta în orice context posibil al curriculumului (s.n.). Având în vedere valoarea acestor exercitii în ansamblul programului educational, este într-adevar util pentru formare sa fie aplicate oriunde este posibil".

Dar creativitatea nu înseamna numai atât. Larga putere de iradiere a conceptului este surprinsa numai în practica educationala. "Dificultatile psihologice si teoretic-sociale ale problemelor creativitatii se cristalizeaza în scoala".

Astazi, într-o lume de larga deschidere democratica, recunoasterea si promovarea creativitatii nu este numai un deziderat, ci o reala si stringenta necesitate. Înca de acum doua decenii, psihologul Morris Stein anunta acest prag de minunata deschidere pentru creativitate si spiritele creative: "O societate care stimuleaza creativitatea asigura cetatenilor sai patru libertati de baza: libertatea de studiu si pregatire, libertatea de explorare si investigare, libertatea de exprimare si libertatea de a fi ei însisi". Acest din urma "a fi tu însuti" îl vizeaza formarea creativa si învatamântul românesc.