Curente în Psihologie

Psihologia patologica (psihopatologia) este o disciplina de granita, situata între psihologie si psihiatrie, care îsi propune sa studieze sistematic tulburarile proceselor si fenomenelor psihice, ale constiintei si ale personalitatii morbide.

Sigmund Freud (1856-1939) este creatorul psihanalizei.

Începutul si devenirea psihanalizei

Freud declara deschis ca psihanaliza este creatie sa si ca nimeni nu stie mai bine ca el ce înseamna psihanaliza.

Parametrii conceptuali ai psihanalizei

Pulsiunile

O pulsiune îsi are sorgintea într-o excitatie corporala, stare de tensiune; scopul ei este de a suprima starea de tensiune din sursa pulsionala; impulsiunea îsi poate atinge tinta în obiect ori multumita lui.

În esenta pulsiunile sunt tendinte de a actiona irational, greu de urmarit si controlat

Initial Freud vorbeste despre doua tipuri de pulsiuni: pulsiunea sexuala si cea a eului sau de autoconservare, sursa energiei apararii împotriva sexualitatii.

Mai târziu revine asupra acestei dihotomii si vorbeste despre pulsiunea de viata si cea de moarte.

Refularea

Operatie prin care subiectul încearca sa respinga ori sa retina în inconstient reprezentari (gânduri, imagini, amintiri), legate de pulsiuni ce ar putea provoca neplaceri Eului. Refularea poate fi considerata un proces psihic universal care se afla la baza constituirii inconstientului.

Modelul freudian este dominat de pulsiuni si lipseste subiectul de posibilitatea de a interveni, pentru ca omul este actionat de pulsiuni si de luptele neîntrerupte dintre Id, Ego si Superego.

Modelul freudian asupra psihicului

Aparatul psihic este studiat din punct de vedere economic, dinamic si topic.

Subiectul are la dispozitie o cantitate de energie psihica  pulsionala, afectiva  pe care o repartizeaza variabil în relatiile sale cu obiectele si cu sinele. Acesta este punctul de vedere economic.

Dinamica aparatului psihic ne spune ca fenomenele psihice rezulta din conflictul si compunerea fortelor care exercita o anumita presiune (pulsionala). Inconstientul însusi este dinamic, deoarece preseaza întruna, reclamând o forta contrarie. Înainte de 1920, din punct de vedere topic, aparatul psihic era privit ca fiind are interzice accesul la constiinta constituit din trei instante: Constient, Preconstient si Inconstient. Rolul esential îi revine Inconstientului.

Freud considera ca inconstientul functiona dupa principiul placerii, caruia îi acorda statutul de principiu fundamental al vietii, iar constientul dupa principiul realitatii, principiu care presupune gândirea, adica stabilirea unui plan de actiune, rezolvarea unor situatii problematice în conformitate cu normele morale si sociale.

Dupa 1920, Freud revizuieste postulatele de la care pornise. Aparatul psihic este împartit în trei organizari structurale, denumite: Sine, Eu, Supraeu, sau Id, Ego, Superego.

Mecanismele de aparare

Vizeaza evitarea ori neutralizarea tensiunilor interne, anxietatii si angoasei subiectului.

Mecanismele de aparare sunt relativ numeroase, peste douazeci, si au fost grupate în patru categorii:refularile,proiectiile,sublimarile si anularile.

Etapele dezvoltarii afective

Psihanaliza considera copilaria drept perioada în care libidoul sufera transformari, deformari sau fixatii patologice care ulterior pot da nastere unor tulburari sau boli mentale. Freud distinge urmatoarele stadii ale dezvoltarii de la:

-0-1an, oral

-1-3 ani, sadico  anal

-3-6 ani, falic

-6-12 ani, stadiul de latenta

-14-18 ani, genital

Complexul lui Oedip