Fiziologia Somnului și a Visului

1. O scurta introducere generala a tipurilor de somn

Pana in urma cu aproape 50 de ani era cunoscut un singur tip de somn, denumit somnul lent sau clasic. Acesta a fost impartit de catre Loomis si colaboratorii sai in 5 faze distincte in functie de profunzime, de la stadiul de atipeala pana la somnul cel mai profund. S-a ajuns insa la concluzia ca aceste stadii cuprind doar o parte a somnului, cealalta parte fiind reprezentata de somnul rapid sau faza rombencefalica a somnului. Cele 2 tipuri de somn pot fi deosebite prin activitatea electroencefalografica inregistrata si printr-o serie de manifestari caracteristice.

Somnul rapid (SR), descoperit in 1953 de Aserinsky si Kleitman, fragmenteaza somnul lent prin scurte episoade comportamentale si somatice particulare. Aceste episoade au o activitate electroencefalografica desincronizata, plata si rapida, ce de multe ori se aseamana cu pattern- ul din starea de veghe. Acest tip de somn este considerat somn oniric sau somn cu vise. In limbajul de specialitate mai sunt utilizati si alti termeni pentru a denumi acest tip de somn, cum ar fi: somn profund, somn activat, somn paradoxal, arheo- somn, somn agitat, somn cu miscari rapide oculare (REM). Manifestarile fiziologice de REM sunt cele care fac posibil procesul psihologic al visarii.

In comparatie, termenii utilizati pentru somnul lent (SL) sunt: somn cu unde lente, somn sincronizat, somn telencefalic, neosomn, primul somn, somn calm, sau somn non- Rem (NREM).

1.1. Somnul lent

Printre functiile acestui tip de somn, functia anabolica joaca un rol important in sinteza macromoleculara (proteine, ARN,…). Alte functii sunt de prevenire si anihilare a oboselii fizice precum si de refacere a energiei. Somnul lent joaca un rol si in procesele de memorie si reprezinta odihna propriu- zisa a sistemului nervos central (SNC). Acesta se caracterizeaza prin rarirea activitatilor electrice corticale si subcorticale, iar tonusul muscular este conservat in cursul SL.

O alta clasificare a SL cuprinde 4 stadii, incepand cu un SL superficial in stadiile I a., I b. si II, continuuand apoi cu un somn profund in stadiile III si IV. Aceste stadii se desfasoara in primele 2 ore de somn. Ele sunt apoi urmate de 15 minute de SR ce marcheaza terminarea primului ciclu de somn. Cel de-al doilea ciclu are o durata medie de 90 de minute terminat de asemenea printr-o faza de SR de aproximativ 15- 20 de minute. In timpul unei nopti se desfasoara intre 4- 6 cicluri de somn, din care durata totala a SR reprezinta in medie 18- 22% din cantitatea totala de somn, adica intre 80- 120 de minute.

Asa cum a observat si Pavlov cortexul are un rol activ in SL, printr-o organizare functionala de ansamblu. Pe langa cortex mai exista si alte zone si structuri ce stau baza producerii SL, cum ar fi: structurile talamice, structurile limbice si hipotalamice si nucleul caudat ce este responsabil si de diminuarea tonusului muscular din cursul SL.

1.2. Somnul rapid

Mult mai scurt ca durata, acest tip de somn permite modelarea si remodelarea memoriei, in special a celei de lunga durata. Ofera totodata substrat energetic si mnezic pentru atentie, procese de invatare si pentru modelarea personalitatii. In cursul SR se reface si sistemul nervos central (