Influența mass media

INTRODUCERE

Vorbim astazi de noi amenintari si noi vulnerabilitati de securitate in raport cu epocile trecute, de transformarea structurilor de securitate, de noi tipuri de razboaie si noi tipuri de pace.

Traim intr-o lume profund schimbata in care anticiparea viitorului, cunoasterea strategica, reprezinta poate cel mai greu test pentru o natiune.

Un test de care depinde in egala masura politica strategica a unui stat, dar si siguranta cetatenilor sai, apararea valorilor nationale, dar si bunastarea si prosperitatea individuala.

Cunoasterea este "democratizata" si nu mai depinde numai de performanta elitistica, ci si de cooperare, de reteaua de informatii create prin cooperare, de parteneriatele cu societatea civila.

Lumea secretelor nu mai este secreta in sensul in care era in timpul Razboiului Rece, totusi, secretul ramane un instrument esential de decriptare a ceea ce este public, vizibil, cunoscut.

Securitatea este un bun public la care nu mai contribuie doar statul, administratia, ci si actorii privati, de la corporatii la indivizi, dar pentru realizarea caruia este necesara construirea unor noi retele public-privat in definirea bunului comun al natiunii.

Secolul XXI poate fi caracterizat in multe feluri - secolul vitezei, secolul tehnologiei, secolul globalizarii, dar nici una dintre aceste posibile definitii nu capteaza mai bine esenta unei revolutii care se petrece sub ochii nostri decat informatia. Secolul XXI este secolul informatiei.

Intr-adevar, niciodata in istoria universala informatia nu a patruns atat de adanc in straturile sociale ale organizarii umane, prin mass-media, internet, alte si alte canale si sisteme de comunicatii si de difuzare.

O multitudine de baze de date deschise, aflate tot mai lejer la indemana individului si comunitatilor datorita tehnologiei, informatii politice, economice, din domeniile stiintei, ale culturii, evenimente cu caracter social, strategic, dar si simple fapte cotidiene ne asalteaza pur si simplu in valuri cu o intensitate extraordinara.

Vorbim astazi de un alt tip de cunoastere care este necesar statului pentru a-si sustine interesele nationale, o cunoastere care porneste de la premisele transformarii mediului in care actioneaza si asupra caruia este chemata sa se pronunte.

Cunoasterea reprezinta capacitatea de a intelege realitatea prezenta, pe baza unor informatii, perceptii si a unor evaluari, dar si capacitatea de a sprijini actiuni pentru a putea modela realitatile viitoare.

Informatia pe care o produc serviciile secrete este acel instrument prin care se asigura cunoasterea necesara pentru exercitarea efectiva a puterii unui stat, atat in planul politicilor sale interne, al raporturilor cu societatea cat si in relatia cu alti factori, atat statali, cat si non statali in relatiile internationale.

Clausewitz spunea ca razboiul este continuarea politicii cu alte mijloace, dar politica fara cunoastere este asemenea unui razboi fara strategie, iar cunoasterea fara politica este o strategie fara razboinici.

Cunoasterea ideala, absoluta a realitatii este insa un deziderat imposibil de atins: chiar si in situatia existentei unui nivel ridicat de date si informatii cu un grad mare de certitudine, intelegerea realitatii este inevitabil mediata de perceptiile si experientele trecute ale analistului.

In acest secol al informatiei si al media, structurile insarcinate cu securitatea statelor se confrunta cu amenintari teroriste din ce in ce mai diversificate bazate pe diverse ideologii sau motive, iar tara noastra ca membra NATO si strajer al granitei de Est a Uniunii Europene, este parte integrata in strategia de securitate mondiala si lupta impotriva terorismului de orice natura sau manifestat in orice mod care ar putea destabiliza societatea sau securitatea nationala.