Influențe sociale ale comportamentului

I. INTRODUCERE

Oricare dintre comportamentele noastre ale urmarii mai mult sau mai putin directe asupra celorlalti. In functie de aceste urmari, comportamentele sunt prosocilae (in cazult urmarilor positive) sau antisociale (in cazul urmarilor negative).

II. COMPORTAMENTE PRO SI ANTISOCIALE

2.1 Comportamentul prosocial

Comportamentul prosocial desemneaza o categorie foarte vasta de comportamente si se refera la acte valorizate pozitiv de societate. Comportamentele prosociale au consecinte sociale positive si contribuie la binele fizic si psihic al altor personae. Aceasta categorie include : comportamentul de ajutorare, comportamentul altruist, atractia interpersonale, prietenia, simpatia, increderea, sacrificial, cooperarea etc.

Comportamentul de ajutorare reprezinta o subcategorie in cadrul comportamentului prosocial. El poate fi definit ca un act intentionat efectuat in folosul altei persoane.

Intentia detine rolul fundamental al comportamentului de ajutorare.

Daca pierdem niste bani si cineva ii gaseste, nu inseamna nicidecum ca am desfasurat un comportament de ajutorare in sprijinul persoanei respective.

Comportamentele altruiste reprezinta o subcategorie a comportamentelor de ajutorare. Ele se refera la dorinta de a-I face un bine celuilalt, fara a astepta castiguri personale. Aface o donatie in bani unui orfelinat sau unui azil de batrani si a dori sa-ti pastrezi anonimatul reprezinta un comportament altruist.

a) Teorii asupra comportamentului de ajutorare

Comportamentul de ajutorare a fost elaborate de pe doua pozitii teoretice: abordarea biologica si abordarea invatarii sociale. In ultimele doua decenii s-a dezvoltat o a treia abordare, ce combina elemente din primele doua.

Perspectiva biologica

Sociologii cred ca multe comportamente umane isi au originea in zestrea genetica. Ele sunt inascute sin u invatate. In ceea ce priveste comportamentull de ajutorare, ei sustin ca fiintele umane au o predispozitie biologica de a-I ajuta pe altii care sufera. Asa cum exista tendinte innascute de a manca, de a respira , tot asa exista tendinta de a-i pe semeni. Aceasta concluzie contrazice vechea teorie volutionista , care vedea o corespondenta stransa intre selectia naturala si egoism.

Invatarea sociala

Majoritatea psihologilor sociali resping ideea ca ajutarea celuilalt ar deriva din ceva innascut. Ei incearca sa demonstreze ca acest comportament social isi are originile in procesul de socializare, deci este invatat. Cele mai multe cercetari realizate din aceasta perspective au folosit copiii drept sibiecti, copilaria fiind considerate o perioada foarte importanta pentru invatarea acestor comportamente.

Empatia

Empatia este in multe cazuri, principala motivatie a comportamentului de ajutoare. Daca vedem pe cineva dand bani unui cersetor, ne putem gandi ca a facut-o pentru ca I s-a facut mila si pentru ca s-a pus in locul cersetorului si a inteles astfel ce inseamna lipsurile materiale etc. Emaptia corespunde capacitatii de a sesiza trairile altuia, de a ne identifica emotional si cognitive cu o alta persoana.

In cazul comportamentului de ajutorare, empatia poate fi privita ca un raspuns emotional la suferinta altuia.

b) Factori ai comportamentului prosocial

Comportamentul de ajutorare propune dou categorii: factori situationali si factori de personalitate.

Situatiile de urgenta sunt situatii relative neobisnuite, care implica un pericol pentru o persoana.

Factori de personalitate

Multe cercetari din domeniul comportamentului de ajutorare s-au concentrate mai mult pe factorii situationali. Comportamentul de ajutorare a fost raportat la starile psihologice tranzitorii si la trasaturile de personalitate.

Starile psihologice tranzitorii

Cercetarile asupra comportamentului de ajutorare au aratat ca indivizii aflati intr-o dispozitie buna sunt mult mai inclinati sa acorde ajutor decat cei aflati intr-o dispozitie proasta. Sunt zile in care totul ne merge perfect si zile in care ne merge prost, astfel de dipozitii ne influenteaza maniera noastra de a interactiona cu altii.

Caracteristici ale persoanei

Exista caracteristici stabile de personalitate ce marcheaza maniera individului de a interactiona cu ceilalti. Cei care au copilarit la sat au tendinta de a-I ajuta mai mult pe oamenii care au nevoie decat cei din orasele mari.

2.2 Comportamentul antisocial

Cele mai multe comportamente agresive sunt comportamentele antisociale.

Comportamentul agresiv este comportamentul desfasurat cu intentia de a face rau altei persoane.

a) Teorii asupra comportamentului agresiv

Violenta este o reactie care tine mai mult de corp decat de psihic.

Teoriile biologice considera agresivitatea o tendinta innascuta de actiune. Omul se naste cu porniri agresive. Agresivitatea ar fi, din acest punct de vedere, un instinct.

Instinctul este un model predominat de raspunsuri la stimuli din mediu, raspunsuri care sunt controlate.

Frustarea si agresivitarea

Teoria frustrare-agresiune a fost una dintre cele mai influente din acest domeniu. Ea a fost propusa in 1939 de un grup de psihologi de la Universitatea din Yale. In esenta este foarte simpla: se afirma ca orice frustare duce la agresiune si orice comportament agresiv are la baza o frustare.

Frustarea a fost definite ca fiind orice eveniment ce interfereaza cu atingerea scopului.

Furia este emotia aflata in stransa legatura cu agresivitatea, dar si cu frustarea.