Mai Presus decât Omul

Omul, cocotat cu îngâmfare pe treapta cea mai de sus a evolutiei, este specia superioara. Corect ? Gresit ! Orice poate sa faca omul, un animal poate sa faca si mai bine.

Daca credeti ca realizarile tehnologiei umane sunt nemaipomenite, asteptati sa vedeti ce poate face Mama Natura. Adevarul e ca multe dintre adaptarile uimitoare ale lumii animale sfideaza întelegerea omului. Cândva, ne asteptam ca partea elementara a vietii sa fie foarte simpla. Aceste asteptari ne-au fost însa spulberate. Vederea, miscarea si alte functii biologice s-au dovedit a fi la fel de sofisticate ca si camerele de televiziune sau automobilele. Stiinta a facut progrese uriase în a întelege cum functioneaza chimia vietii, însa eleganta si complexitatea sistemelor biologice la nivel molecular au paralizat orice tentativa a stiintei de a le explica originile.” Cu alte cuvinte, noi, oamenii, avem limitele noastre, însa Natura este un adevarat geniu, în a carui opera ne putem cauta inspiratia. Putem plagia fara rusine ideile sale, transpunându-le rudimentar în diverse smecherii mecanice. Ati remarcat ca elicopterul seamana cu o libelula ? Sau ca bombardierul invizibil imita un cameleon.

Arhitectii umani nici nu se pot compara cu termitele. Comparat cu un musuroi de termite, un zgârie-nori este categoric sub standard. Musuroaiele de termite au pâna la 7,5 metri înaltime. Pentru oameni, echivalentul ar fi un zgârie-nori înalt de 9,6 kilometri. Unele musuroaie rezista aproape un secol. Secretul durabilitatii este materialul de constructie unic: pamânt amestecat cu saliva termitelor.

Tehnologia cu infrasunete detecteaza miscarile Pamântului, avertizând asupra activitatii seismice si salvând astfel mii de vieti. Dar, pentru un elefant, acest mecanism este ceva natural. Culmea ironiei, cândva se credea ca elefantii au auzul slab. Cu niste urechi atât de mari, s-ar fi zis ca natura a facut o gluma proasta. De fapt, elefantii utilizeaza structuri sonore avansate, care le permit sa comunice prin infrasunete la mari distante. Nu numai ca elefantii aud si, dupa cum cred multi cercetatori, chiar simt infrasunetele, ci le si emit. Pe lânga obisnuitele sunete de trompeta perceptibile de catre urechea umana, ei au si un al doilea limbaj, secret, folosit pentru comunicarea la mare distanta.

Daca sunteti un pescar în cautare de complimente, renuntati. În materie de pricepere si ingeniozitate, nici nu va comparati cu incredibilul peste-capcana din Hawaii. Când vâneaza pestii cu care se hraneste, pestele-capcana sta nemiscat, cu exceptia înotatoarei dorsale. Datorita unui desen natural abil, aceasta înotatoare seamana cu un pestisor mic si neajutorat, cu gura si ochi… Urmeaza apoi un dans abil, în care pestele-capcana îsi misca înotatoarea astfel încât sa para ca “pestisorul” închide si deschide gura. Înotatoarea însasi devine transparenta, cu exceptia extremitatii superioare, care devine rosie, pentru a completa falsa imagine a unui alt peste. Pentru pestii din jur, capcana pare o prada usoara. Iata însa ca pradatorul care se apropie se trezeste prins între maxilarele prazii râvnite si devine el însusi o prada.

Pe scara evolutiei, pestele-capcana este incredibil de evoluat. Acest sofisticat mod de a-si atrage prada este ghidat de un sistem de “programare” extraordinar de complex, derulat la nivel molecular, care întrece cu mult cel mai performant program de computer

Delfinul

Delfinul este considerat un animal foarte inteligent, urmatorul in ordine dupa om. Delfinul poate nu numai sa imite semnele facute de oameni dar poate sa le integreze intr-un context mai larg.

De exemplu, daca gesturile facute de dresor sunt gesturi care sugereaza saltul urmat de salut, atunci delfinul intelege ca trebuie sa sara si apoi sa salute publicul. Totusi, desi delfinii par a intelege usor gesturile ei nu par a avea abilitati de a asocia o actiune cu un mesaj simbolic.

În general, prin inteligenta întelegem facultatea atribuita în special omului prin intermediul careia acesta este capabil sa înteleaga usor, sa sesizeze esentialul, sa rezolve situatii sau probleme noi.

Putem deci vorbi de o inteligenta a animalelor, cu precadere a delfinilor? Desi stim ceea ce în general întelegem prin inteligenta, o definire exacta a ei este greu de realizat. Se ivesc astfel de probleme daca se încearca definirea ei de asemenea maniera încât sa suporte comparatie valida între diferite specii de mamifere.

Este larg raspândita ideea ca delfini sunt foarte inteligenti. Probabil principala argumentatie în sustinerea acestei teorii este marimea si suprafata complexa a creierului lor. Ideea ca marimea creierului si trasaturile suprafetei cerebrale ar avea legatura cu notiunea de inteligenta a fost larg raspândita printre neuroanatomisti de-a lungul secolului trecut, dar a primit o puternica lovitura când s-a descoperit ca creierele câtorva oameni faimosi (care si-au donat corpurile pentru stiinta) nu au prezentat caracteristici deosebite si au fost, de fapt, dezamagitor de comune.