Manipularea în relațiile sociale

Conform articolelor aparute în presa româneasca, ce preluau date furnizate de Insti¬tutul Medico-Legal din Bucuresti, în timpul celor doua saptamâni de viscol puternic din noiembrie 1995, circa o suta cincizeci de oameni si-au pierdut viata pe strazi, în marea lor majoritate cersetori si cetateni fara locuinte. O tragedie de proportii, care nu a declansat însa nici o reactie. Oficialitatile au consemnat faptul ca pe ceva obisnuit în astfel de perioade cu vreme rea, politicienii nu i-au dat nici cea mai mica importanta, dar cel mai îngrijorator este faptul ca nici macar opinia publica nu a reactionat în vreun fel. Victimele au fost catalogate drept "cersetori", "vagabonzi", "betivi" s.a.m.d., extrem de putini fiind cei care le-au privit ca pe niste fiinte umane, ca pe niste semeni, indiferent de starea lor materiala, de vârsta sau de eventualele vicii, pentru care, într-o mare masura, societatea este responsabila. O suta cincizeci de oameni au murit pe strazi, în câteva zile, fara ca semenii lor sa se sinchiseasca si sa ceara macar construirea unui banal azil de noapte pentru adapostirea vitregitilor de soarta.

Fenomenul dezumanizarii exista si el este îngrijorator de raspândit. Însa mult mai îngrijorator este faptul ca artizanii ma¬nipularii îl pot induce si exploata la maximum, prin tehnici specifice, atunci când interesele lor o cer. Iar efectele sunt înspai¬mântatoare. Exterminarea celor sase milioane de evrei în a doua conflagratie mondiala, lansarea bombelor de la Hiroshima si Nagasaki, masacrele ce au provocat si continua sa provoace milioane de victime în toate razboaiele de pe glob, miile de vieti distruse în atentatele teroriste, nenumaratele victime ale regi¬murilor totalitare si multe alte atrocitati au fost si sunt posibile si prin aplicarea tehnicilor de dezumanizare la adresa inamicului. Nazistii ucideau evrei nu oameni, comunistii ucideau dusmani ai poporului, nu oameni, comandourile teroriste arabe ucideau agenti ai imperialismului, nu oameni s.a.m.d.

Prima etapa în a determina oamenii obisnuiti sa-si ucida sau sa-si prigoneasca semenii este dezumanizarea potentialelor victime prin tehnici specifice de manipulare, pe care se bazeaza întregul sistem propagandistic menit sa declanseze si sa sustina conflictele...

Iata numai câteva argumente care fac necesar studiul tehni¬cilor de manipulare a constiintelor. Pentru a putea rezista celor care doresc sa perverteasca mintile semenilor lor, transformându-i în simple marionete sau într-o masa de manevra, pentru a putea rezista chiar si încercarilor minore de a fi fortati sa accep¬tam sau sa facem lucruri care nu ne sunt în fire, cunoasterea unor asemenea tehnici este un prim pas...

MANIPULAREA IN RELATIILE SOCIALE

In toate formele sale, manipularea este o forma de influentare agresiva, care nu respecta liberul-arbitru si demnitatea tintei, interesele influentatorului (sursei) fiind singurele care conteaza, indiferent de justificarile invocate de acesta. In sensul cel mai general, prin manipulare si urmareste relativizarea, alterarea sau distrugerea referentialelor personale sau de grup de natura axiologica, cognitiva, afectiv sau praxiologic-utilitara, cu scopul de a se obtine schimbari atitudinale si comportamentale la nivelul tintei, care sa corespunda intereselor sursei. Pe aceasta cale tinta este determinata sa se comporte in sensul dorit de sursa, indiferent de optiunile, interesele saatitudinile sale de fond. In plan filosofic si uman, intre sursa si tinta se dezvolta forme de “relatii instrainate”, care altereaza natura fireasca a raporturilor sociale, cu consecinte negative care se acumuleaza in timp.

Manipularea este o forma particulara de influenta sociala si – implicit—de comunicare. In consecinta, in cadrul acestui proces pot fi identificate toate elementele unui sistem de comunicare, cu unele particularitati care trebuie avute in vedere in practica sociala. Astfel, vom avea urmatoarele: sursa influentei manipulatorii, informatia utilizata, mesajul care este forma codificata intr-o anumita forma a informatiei, canalul de transmisie (loc in care se poate interpune un lement intermediar—agentul de influenta) si tinta (destinatarul actiunii de manipulare). De foarte multe ori agentul de influenta nu cunoaste adevaratele obiective ale sursei, implicandu-se secvential intr-o strategie care il depaseste.

CLASIFICAREA FORMELOR DE MANIPULARE

Practica sociala evidentiaza o diversitate de modalitati si procedee de manipulare, a caror diferentiere e realizeaza dupa mai multe criterii.

- In functie de profunzimea efectelor obtinute, manipularea poate fi superficiala sau profunda atunci cand sunt vizate orientari fundamentale ale tintei in plan ideologic, religios, cultural, geopolitic, macroeconomic sau etnic.

- In functie de nivelul procesualitatii psihice implicate in inducerea schimbarii atitudinale, manipularea poate fi liminala sau subliminala.

- In functie de numarul de subiecti vizati prin manipulare, aceasta poate fi interpersonala, de grup sau de masa.

- In functie de segmentul sistemului comunicationalcare este preponderent implicat in actiunea manipulativa, aceasta poate fi desfasurata la nivel informational, la nivelul mesajului sau la nivelul subiectului tinta. Simplificand, manipularea poate fi informationala sau psihologica.