Mass - Media ca Mijloc de Informare - Dezinformare a Opiniei Publice

Comunicarea este o condiţie vitală a progresului social, a dezvoltării civilizaţiei umane, ea pătrunzând adânc în totalitatea domeniilor vieţii sociale şi profesionale, individuale şi colective, beneficiind tot mai mult de tehnici diversificate, din ce în ce mai rapide, de o uimitoare putere de atracţie şi de o bogăţie simbolistă mereu în expansiune, lumii moderne fiindu-i caracteristică gândirea comunicaţională

Comunicarea este, în esenţă, un mod uman de a trăi; media sau mass-media reprezintă, în acelaşi timp, o realitate şi un simbol, susţine sociologul Canadian Marshall McLuhan. (apud. Bondrea, p.167)

Istoria cercetărilor cu privire la mass-media, în general, şi la influenţele pe care diferitele media le exercită la nivelul câmpului social, în particular, a evidenţiat existenţa „efectelor puternice" şi a „efectelor slabe", manifestate în perioade diferite şi „declanşate" de probleme deosebite.

În secolul trecut, perioada interbelică a fost dominată de influenţa efectelor puternice, ca urmare a şocului determinat de apariţia unor mijloace de comunicare şi de impactul social al acestora. A contribuit, însă, şi contextul social-economic, apariţia unor fenomene de masă („societate de masă", „industrie de masă, „cultură de masa'', „comunicaţii de masă" etc.). În a doua jumătate a secolului al XX-lea, s-au impus cu mai multă forţă efectele slabe", cercetările arătând ca influenţa mass-media în societate, la nivelul grupurilor, colectivităţilor, indivizilor. era mult mai redusă decât se considerase iniţial.

Anii '70, care au însemnat dezvoltarea deosebit de accelerată şi puternică a sistemelor private de televiziune, diversificarea lor (prin satelit, prin cablu etc.), apariţia şi extinderea industriei video, au adus, din nou, în prim plan, paradigmă „efectelor puternice". (Bondrea, p. 250)

Mass-media este o denumire generală a tuturor mijloacelor de informare în masă. Aceste mijloace sunt variate: presă sau mijloacele electronice de informare (televizor, radio, reţele de calculatoare). Dezvoltarea acestora a dus la o răspândire pe scară largă a informaţiei. Această dezvoltare este rezultatul dorinţei oamenilor de a fi informaţi.

Cele mai răspândite mijloace de informare sunt presa scrisă, televiziunea şi radioul. Acestea ocupă primele locuri ca popularitate, deoarece informaţia este transmisă uşor individului. Din păcate, acestea sunt şi principalele mijloace de dezinformare, pentru ca informaţia greşită poate să ajungă rapid la indivizi.

Potrivit rezultatelor cercetărilor sociologice, efectele mesajelor mass-media asupra receptorilor îmbrăca forme de o mare varietate. Se poate vorbi de efecte exercitate la nivelul instituţiilor sau colectivităţilor sau de efecte resimţite la scară individuals, de efecte cu acţiune lentă sau rapidă, de efecte obişnuite, fireşti, normale şi de efecte obţinute prin acţiune dirijată, orientată etc. (Bondrea,2003,p. 251)

Considerând că presa face parte din sistemele de manipulare cele mai active ale opiniei publice, sociologii, alţi cercetători ai vieţii sociale şi ai fenomenului mass-media examinează modalităţile prin care mesajele vehiculate sunt utilizate în menţinerea şi consolidarea unor imagini, atitudini şi opinii.

Există o diversitate de moduri şi tehnici de influenţare, ce poate duce la informarea eronată a publicului.Aceste influenţări produc în mod voit de către mass-media, o dezinformare a nivelul populaţiei.

De exemplu influenţarea prin plasarea ştirilor este o tehnică prin care editorii ştirilor pot reduce la minimum atenţia acordată unor evenimente (prin plasarea articolelor în ultimele pagini ale ziarelor sau prin acordarea unor spaţii infime de emisie) sau. dimpotrivă, pot spori interesul faţă de aceste evenimente (prin apariţii pe prima pagină. .sau prin creşterea timpului de emisie).

Influenţarea prin titluri porneşte de la ideea ca titlurile stabilesc dispoziţia si sistemul de valori ale articolului; s-a constatat chiar că şi cei mai instruiţi cititori pot fi influenţaţi într-un fel sau altul de către titlu.

Influenţarea prin alegerea evenimentelor urmăreşte ca. prin utilizarea unor cuvinte alese cu grijă de editor sau crainic de radio ori TV, să poată discredita personalităţi sau. dimpotrivă, să contribuie la cresterea prestigiului si respectului pentru acestea.

Influenţarea prin selecţia fotografiilor (imaginilor, în cazul TV) probează faptul că editorii sunt conştienţi de influenţă puternică ce poate fi implantată în mod secret, printr-o selecţie atentă a acestora.

Influenţarea prin explicaţiile care însoţesc fotografiile sau imaginile porneşte de la faptul, evidenţiat de diverse cercetări. ca diferite explicaţii, puse sub aceeas fotografie sau însoţind aceleasi imagini, pot afecta în mod diferit atitudinea unei persoane faţă de subiectul fotografie.

Utilizarea editorialelor pentru distorsiunea faptelor se bazează pe ideea că ele pot servi ca mijloc ideal pentru aceasta, cu scopul de a convinge cititorii sau ascultătorii să gândească sau să simtă în felul în care doresc autorii lor.

De aici rezultă că mass-media este cea mai bună cale de manipulare a indivizilor, prin prezentarea repetată a unor idei, principii, opinii etc.

O altă caracteristică a mass-mediei este că aceasta poate forma forma caracterul unui individ, adeseori eronat. În acest caz este vorba de televiziune. Datorită faptului că individul se uită exagerat de mult la televizor, acestuia îi pot fi întipărite idei sau opinii transmise de programul vizionat.