Mediul social și profesorul ca factori ai succesului sau insuccesului școlar

Rezumat

Lucrarea de fata trateaza influenta mediului social, cu predominanta a profesorului, in invatarea scolara.

Grupul social , ca orice sistem psihosocial, satisface nevoile fundamentale de integrare, afirmare sau recunoastere sociala, de afectiune, comunicare sau protectie ale membrilor sai, concomitent cu crearea de nevoi, atitudini.

Interactiunile sociale ale profesorului cu elevii si cu clasa sunt inflentate de statutul si rolul acestuia. Rolul sau este adiacent unei serii de subroluri, precum cel de consilier, reprezentant al autoritatii in scoala, lider al activitatilor extrascolare.

Interactiunile sociale elev-elev se traduc in relatii de cooperare, conflict, competitie, acomodare etc. Toate aceste tipuri de relatii afecteaza climatul general al clasei in sens pozitiv ori negativ.

Factorii din structura si dinamica campului social scolar care influenteaza interactiunea sunt comunicarea formala si cea informala dintre elevi si elev-profesor.Comunicarea eficienta inseamna : a respecta sentimentul stimei de sine a celuilalt, a nu-i desconsidera trebuintele, a nu raspunde cu propriile mecanisme de aparare la mecanismele de aparare ale interlocutorului, a fi dispus la feed-back in relatia cu interlocutorul.

Marele Dictionar al Psihologiei defineste invatarea ca fiind „modificare a capacitatii unui individ de a realiza o activitate sub efectul interactiunilor cu mediul sau inconjurator” sau „modalitate de achizitie a cunostintelor, competentelor sau aptitudinilor” (Larousse, 2006, p.638).

Activitatile avute in vedere sunt foarte diverse, de la adaptarea biologica la mediu pana la manipularea unor simboluri. Modificarile constitutive ale invatarii nu sunt aparente decat daca situatia le permite manifestarea. Invatarea nu poate fi studiata decat prin intermediul modificarilor performantei observate intr-o situatie adaptata. Or performanta este determinata de mai multi factori, dintre care precizez maturizarea, oboseala, atentia si motivatia.

Studiul invatarii confrunta modificarile performantei si pe acelea ale mediului inconjurator, in scopul identificarii factorilor favorabili sau defavorabili.

Grupul social , ca orice sistem psihosocial, satisface nevoile fundamentale de integrare, afirmare sau recunoastere sociala, de afectiune, comunicare sau protectie ale membrilor sai, concomitent cu crearea de nevoi, atitudini. De asemenea, in cadrul grupurilor sociale se infiinteaza anumite relatii preferentiale intre membri grupului – bazate pe afinitati, acestea formeaza structura socio-afectiva a grupului, cu impact asupra dinamicii climatului in cadrul grupului. Aceasta este, se asemenea, influentata de factori cum ar fi rolurile stabilite, normele fixate, atmosfera si asteptarile fiecarui membru.

Cele mai importante interactiuni stabilite in mediul scolar sunt intre profesor si elev, intre elevi si intre fiecare elev si clasa.

Interactiunile sociale ale profesorului cu elevii si cu clasa sunt inflentate de statutul si rolul acestuia. Rolul sau este adiacent unei serii de subroluri, precum cel de consilier, reprezentant al autoritatii in scoala, lider al activitatilor extrascolare.

„Flanders a identificat urmatoarele categorii ale interactiunii in clasa:

1. Vorbirea profesorului care are o influenta indirecta (accepta sentimentele, recompenseaza si incurajeaza, accepta ideile elevilor, pune intrebari) cat si o influenta directa (citeste, directioneaza, critica si isi justifica autoritatea);

2. Vorbirea elevului care poate fi doar un raspuns la initiativa profesorului sau poate initia discutia”(Negovan, 2006, p.152).

Elevii percep stilul de conducere al profesorului in functie de increderea pe care o au in el si in functie de simpatia pe care le-a castigat-o. Simpatia de care se bucura un profesor in randul elevilor a fost pusa in legatura cu o trasatura de personalitate, anume carisma. Cel mai frecvent, aceasta a fost asociata cu increderea in sine, cu capacitatea de a-si exprima increderea in colaboratori.

Modul de manifestare a profesorului fata de elevi determina din partea lor reactii specifice. In timp ce profesorul autoritar creeaza un climat apasator, tensionat, cel democrat un climat tonic, profesorul cu un stil laissez-faire primeste drept reactie, contrar asteptarilor, un climat nefavorabil, incarcat de conflicte latente si nu unul relaxat.