Metodologia cercetării la pacienții suferind de cancer

Studiu aplicativ privind factorii psihologici implicaţi în cancer

Cancer, teamă de moarte, stimă de sine, tulburări emoţionale, nevoie de conştiinţă, maturizare emoţională

INTRODUCERE

În prezent, circa 4 milioane de persoane din întreaga lume suferă de durere provocată de cancer. Cancerul constituie în întreaga lume o problemă majoră de sănătate publică. În România, boala neoplazică reprezintă a doua cauză de deces după bolile cardiovasculare. Diagnosticul de cancer în România comparativ cu ţările dezvoltate se realizează în stadii avansate şi nu incipiente, motiv pentru care România se află pe primul loc între ţările europene în ceea ce priveşte decesul prin cancer. Studiul de faţă îşi propune să studieze factorii psihologici implicaţi în boala neoplazică, aceştia fiind identificaţi putându-se elabora programe de asistenţă psihologică a pacienţilor oncologici.

Boala este însoţită de un grad mare de stres, poartă în ea ameninţarea morţii, nevoia de tratamente inconfortabile şi care desfigurează, ruperea continumuului de fiecare zi. Ea presupune traversarea mai multor stadii, cel al primelor simptome, faza de diagnostic, faza de tratament, cea a remisiunii şi a vindecării, şi uneori faza de reapariţie a bolii, urmată de cea preterminală şi terminală. De la primele simptome, bolanvul este confruntat cu o nouă realitate fizică. Percepţiile fizice chiar şi cele necunoscute, trebuie să fie integrate: tumori, durere, oboseală, pierderea apetitului, a libidoului, alterarea funcţiei intelectuale, pierdere sau câştig în greutate, pierderea forţei musculare, etc. Confirmarea diagnosticului de cancer este asociat cu o sentinţă la moarte, la catastrofă. Preocupările sunt în primul rând de ordin existenţial(Shands, 1966, apud razavi, 1994). Gânduri la moarte, tulburări emoţionale(pesimism, anxietate, disperare), vulnerabilitate, se asociază cu o remisiune a legăturilor cu mediul , fie că acesta este cel familial, social sau profesional. Diagnosticul descrie o criză individuală şi interpersonală. Acaestă perioadă durează în jur de trei luni la aproape 70% dintre pacienţi(Weisman şi Worden, 1976). Apar tendinţe depresive cu timpul, o anxietate generalizată, o pierdere a rolurilor îndeplinite până atunci ce duce la o scădere a stimei de sine, la o schimbare a imaginii corporale, la o afectare a sexualităţii şi fertilităţii în special la femei. Se presupune că boala ar duce la o reevaluare la nivel axiologic, astfel încât nevoile celor bolnavi de cancer să se modifice o dată cu boala.

Dintre acestea, în studiul de faţă ne vom axa ape tulburările la nivel timetic, şi anume depresia şi anxietatea care se însoţesc frecvent, nivelul stimei de sine, dar vom aborda şi noi direcţii, precum studiul gradului de maturizare emoţională al pacienţilor şi nevoia acestora de conştiinţă. Aceste aspecte vor fi studiate în funcţie de frecvenţa cu care acestea apar la pacienţii oncologici spre deosebire de persoanele ce nu suferă de cancer. Ca direcţii viitoare, ar fi interesante realizarea unor studii longitudinal ce pot sublinia dinamica individual şi pot stabili relative legături cauzale.

OBIECTIVE GENERALE:

1. Să evidenţieze existenţa unor diferenţe între indivizii sănătoşi şi cei bolnavi de cancer în ceea ce priveşte dispoziţia depresivă şi anxietatea, ca simptome frecvent prezente la pacienţii oncologici.

2. Să evidenţieze modificări ale imaginii corporale şi implicit ale stimei de sine ce decurge din aceasta, în cazul persoanelor afectate de boala neoplazică.

3. Să evidenţieze gradul de maturitate emoţională al celor bolnavi de cancer comparativ cu indivizii sănătoşi.

4. Să evidenţieze diferenţe în ceea ce priveşte nevoile psihologice ale persoanelor afectate de neoplasm faţă de cele clinic sănătoase.

IPOTEZE:

1. Dispoziţia depresivă este mai accentuată la bolnavii de cancer decât la indivizii sănătoşi.

2. Bolnavii de cancer au un nivel mai crescut al anxietăţii decât persoanele clinic sănătoase.

3. Stima de sine a bolnavilor neoplazici este mai scăzută decât cea a persoanelor sănătoase.

4. Gradul de maturitate emoţională diferă la pacienţii oncologici faţă de indivizii care nu suferă de cancer.

5. Nevoia de conştiinţă e mai crescută la cei afectaţi de boala neoplazică decât la indivizii sănătoşi.

EŞANTION

Studiul prezent se va realiza cu ajutorul a două grupuri, unul de cercetare şi celălalt de control.

Ambele grupuri vor fi formate din 50 de persoane, 25 de sex masculin şi 25 de sex feminin(a se vedea figurile următoare).

Grupul de cercetare va fi constituit din 50 de pacienţi de la secţia de Oncologie din cadrul Spitalului Judeţean din Alba Iulia, bolnavi de cancer. Aceştia pot prezenta diagnosticul de ”cancer”, indiferent de tipul de organ afectat. Vârsta acestora va fi cuprinsă între 22 şi 70 de ani. Mediul de provenienţă va fi atât rural cât şi urban. Nivelul intellectual va fi precizat, deoarece anumite nevoi pot varia în funcţie de gradul de pregătire profesională.

Grupul de control va fi format din 50 de persoane, clinic sănătoase, 25 de sex masculin şi 25 de sex feminine. Toate persoanele au domiciliul în Sebeş Alba, nesuferind niciodată de neoplasm. Acestea vor prezenta aceleaşi caracteristici demografice ca medie, astfel încât rezultatele să nu fie biasate de o covariabilă.