Motivația comportamentului deviant al persoanelor dependente de alcool

TOXICOMANIILE ŞI ALCOOLISMUL

CONCEPTUL DE ADICŢIE – „ADDICTION”

Noţiunea de adicţie este o noţiune descriptivă şi defineşte comportamente sau procese. Ea se referă la zona comportamentelor caracterizate de acte repetate în care predomină dependenta faţă de o situaţie sau un obiect material care este căutat şi consumat cu aviditate.

In comportamentul adictiv persoanele deviază toate celelalte centre de interes, cu incapacitatea de a alege să nu realizeze gestul adictiv, care nu constituie, de altfel, neapărat, o experienţă agreabilă (Peele).

Intr-o manieră mai largă, sfera sa de aplicare nu poate fi limitată numai la alcoolism sau toxicomanie, făcând de asemenea parte din aceasta: bulimia, toxicofilia, jocul patologic (gambling), autoagresiunea, etc.

Termenul de comportament adictiv corespunde extensiei termenului care serveşte a desemna toxicomanii cu alte comportamente pe care Fenichel (1945) i-a numit "toxicomanii fără drog".

Comportamentul adictiv este văzut în raport cu eşecul în fata unei obligaţii, eşec ce pune la îndoială capacitatea de a reuşi (sentimentul incompetentei personale şi sociale).

Într-o perspectivă psihanalitică modelul adictiv subliniază că relaţiile obiectuale sunt caracterizate de inexistenta relaţiilor genitale şi de predominanta obiectului parţial. Gestul adictiv survine într-un context de separare sau echivalent de separare, dispariţia obiectului confruntând subiectul cu sentimentul de vid, de pierdere a limitelor sau cu sentimentul inexistenţei. Economia adicţiilor este construită pe reducerea dorinţelor la nevoie, se caracterizează prin importanţa pulsiunilor agresive, limitele simbolizării şi incapacitatea de a elabora tensiuni pulsionale cărora subiectul le răspunde printr-o regresie comportamentală (Pedinielli JL, 1991).

Comportamentul adictiv se manifestă ca o incapacitate psihică de a elabora tensiunile pulsionale sau ”Violenta fundamentală” (Bergeret, 1981).

Noţiunea de act-simptom propusă de McDougall (1978,1982) a demonstrat raportul între descărcarea în comportament şi eşecul funcţiei reprezentării.

Pare aşadar, în mod clar, că diferenţele comportamentale, subsumate sub termenul de comportament adictiv, trebuie să fie situate nu într-un registru oedipian, ci într-o patologie ce evocă axa narcisistă.

Înţelesul comportamentului adictiv este situat, în general, de o parte de insuccesul acţiunii de identificare. Impasurile de identificare sunt determinante. Comportamentul adictiv reprezintă un eşec de "introiecţie", de asemenea o tentativă paradoxală de identificare, de renaştere sau de unificare cu sinele.

Conduitele adictive trebuie deci, să se situeze într-o patologie a axei narcisiste.

O perspectiva dinamica în adicţie

- Actele adictive pot fi descrise (Pedinielli, Bertagne, Mille, 1987) plecând de la modelul de «experienţă primară a satisfacţiei» (Freud, 1900) care instituie un model originar al raporturilor dintre corp şi dorinţă.

- Actul adictiv produce un scurt circuit în secvenţa: nevoie, halucinaţia satisfacţiei, dorinţă, absenta satisfacţiei, apariţia principiului realităţii.

- Intre nevoia psihologică şi halucinaţia satisfacţiei, comportamentul adictiv determină o acţiune specifică ce suprimă toată lipsa satisfacţiei, adică toată putinţa de a dori.

- Comportamentul adictiv realizează un "surogat" al experienţei primare a satisfacţiei.

- Diferentele comportamentale, subsumate sub termenul de comportament adictiv, trebuie să fie situate nu într-un registru oedipian, ci într-o patologie ce evocă axa narcisistă.

In domeniul clinic, modelul adicţiei permite în principal analizarea anumitor comportamente concrete care nu sunt considerate ca aparţinând registrului adicţiilor.

ALCOOLISMUL

Definiţie

Este o boală primară, cronică, adesea progresivă şi fatală.

Manifestările şi dezvoltarea ei sunt influenţate de factori: genetici, psihosociali, de mediu.

Se caracterizează prin:

- Scăderea controlului asupra consumului de alcool

- Interesul pentru alcool

- Consumul de alcool în ciuda consecinţelor adverse

- Distorsiuni în gândire - negare

Simptomele alcoolismului pot fi continue sau periodice.