Mulțimi - psihologia mulțimilor

In incercarea de a afla mai multe despre Multimi, in general, si despre Psihologia multimilor, in particular, am consultat mai multe repere bibliografice. Cea care mi-a atras atentia cel mai tare este lucrarea scrisa de Gustave Le Bon, « Psihologia multimilor ». Inainte de a incepe, insa, a comenta scrierea lui Le Bon, am cautat o definitie sociologica a termenului de MULTIME, in Dictionarul de Sociologie.

Astfel, definitia data de Dictionarul de sociologie termenului de multime:

MULTIME= grupare temporara de indivizi, aflati in apropiere fizica, fie din intamplare, fie deliberat, in virtutea unui obiectiv sau interes comun. Existenta unor interese, motive, obiective similare care reclama prezenta unor indivizi in acelasi loc si in acelasi moment nu constituie insa conditii suficiente pentru creare unor legaturi, interrelatii, a unei structuri. Sociologic, notiunea de multime acopera o varietate de forme de grupare, caracterizate prin nediferentieri, lipsa de coeziune si organizare, reactie emotionala la situatiile in care este implicata. Aceste caracteristici disting multimea de orice colectivitate cu un anumit grad de organizare si de grupul social care poseda o organizare interna definita de institutii, modele de actiune si mecanisme de control. Lipsa acestor elemente face ca , odata satisfacute sau schimbate conditiile care au condus la constituirea multimii, acestea sa se dizolve. Ilustrativ este cazul multimii intamplatoare, caracterizata printr-un grad redus de interactiune emotionala si organizatorica. Existenta ei este realmemte momentana. Indivizii care compun aceasta multime au in vedere un interes pasager. Exemplu: multimea indivizilor care stationeaza in asteptarea autobuzului sau in fata casei de bilete a unui teatru, sau care priveste operatia de translatie a unei cladiri. Multimea al carei comportament este directionat prin medierea unor asteptari reglementate de modele traditionale sau contractuale este o multime conventionala. Exemplu; multimea care nu are un obiectiv clar definit, dar care ajunge la un comportament colectiv ca urmare a stimularii mutuale a efectelor, este o multime expresiva. Exemplu: multimea in situatia de dans, jale, bucurie.

Gama de reactii ce caracterizeaza multimea se intinde de la extaz la agresivitate destructiva, incluzand panica, angoasa, surescitarea. In functie de eficienta controlului social si de tensiunile create de situatiile disfunctionale sau anomice, multimea se comporta activ sau pasiv. Multimea activa este un instrument de rezolvare imediata a presiunii situationale transferata in emotie colectiva. Activizarea este favorizata si de o serie de caracteristici, nevoia de conformitate, emotivitatate, anonimat, numar proximitate. In sociologie si psihologie sociala, notiunea de multime capata consistenta teoretica odata cu lucrarile lui G. Tarde (Les lois de l'imitation, 1890, L'opinion et la foule, 1901) si de G. Le Bon (Psyhologie des foules, 1895). Sociologia multimii studiaza conditionarile sociale si culturale ale comportamentului multimii;nrelatia dintre frecventa si amplitudinea reactiilor multimilor si tipul de organizare politica, economica, sociala, factorii si parghiile de trecere de la o grupare nediferentiata si cu o actiune, de cele mai multe ori stihinica, la o colectivitate structurata; actiunea mecanismelor sociale de difuziune si manipulare si dominanta unui profil psiho-social intr-o forma determinata de organizare sociala. Multime = actiune colectiva, comportament colectiv, grup social.

Gustave Le Bon (1841- 1931), sociolog, psiholog si scriitor francez , este cu siguranta primul cercetator care studiaza “psihologia multimilor”. In anul 1895 acesta publica lucrarea “Psihologia multimilor”, care reprezinta piatra de temelie a teoriei coportamentului colectiv. Desi a fost scrisa acum mai bine de un secol, cartea aceasta pare sa nu-si fi pierdut deloc actualitatea: este originala, indrazneata, caustica si inteleapta totodata. Ea se adreseaza, gratie stilului sau accesibil, tuturor celor care vor sa ajunga la esenta marilor framantari sociale din orice loc si epoca.