Neurochimia depresiei

Interactionam zilnic si ne confruntam cu diferite stari afective, printre care se prezintă și un fenomen cotidian precum este depresia. Aceasta traire conditioneaza schimbari la nivel fizic si emotional.

Depresia este o tulburare mentala caracterizata printr-o modificare profunda a starii timice,a dispozitiei,in sensul tristetii,al suferintei morale si incetinirii psihomotorii,asociindu-se in general cu anxietatea.

Sindromul depresiv constituie o modalitate de reactie de baza la diferite conditii si situatii cu efect somatogen,psihogen sau endogen si care se manifesta prin triada:dispozitie depresiva,inhibitie psihomotorie si afectarea functiilor psihomotorii.

Depresia este o problemă de sănătate publică majoră care ne afecteazǎ, într-o mǎsurǎ mai mare sau mai micǎ, pe toţi, cel puţin o datǎ în viaţǎ. Ea ocupǎ locul doi pe lista celor mai întâlnite afecţiuni medicale, fiind depăşitǎ doar de hipertensiunea arterialǎ.

Pacientul depresiv trǎieşte cu impresia de neputinţǎ, de inutilitate, de fatalitate disperatǎ, de culpabilitate şi adesea tinde sǎ se autodeprecieze şi de asemenea pot apǎrea gândurile de suicid ce pot fi finalizate.

Etiopatologia depresiei

Depresia este asociata cu o combinatie a unor factori precum :

- factori genetici – tulburarea depresiva are un caracter familial,studiile epidemiologice demonstrand ca este de 1,5-3 ori mai frecventa printer rudele de gradul intai ale persoanelor depresive.

- factori biologici-schimbarile la nivelul neurotransmitatorilor

- factor i ce tin de mediu

- factori psihologici si sociali

Aceastǎ stare de dispoziţie poate fi determinatǎ de diverse cauze, atât biologice, cât şi psihologice, cele mai frecvente fiind tulburǎrile la nivelul neurotransmiţǎtorilor, travaliul doliului, lipsa afecţiunii în copilǎrie, eşecul profesional, viaţa de cuplu nesatisfăcǎtoare sau lipsa unei relaţii de cuplu, absenţa unui suport social, tulburǎri depresive sau alcoolism în familie, lipsa stimei de sine pe o perioadǎ lungǎ de timp, etc.

Toate acestea conduc la un comportament dezadaptativ - neglijarea aspectului fizic, lipsa interesului şi a sentimentului plǎcerii, slabǎ capacitate de concentrare, indecizie, autocriticǎ, tendinţǎ de retragere, culpabilitate, tulburarea somnului -, implicit la degradarea personalitǎţii.

La nivel neurochimic si psihologic,neurotransmitatorii sunt foarte importanti.

Neurotransmitatorii sunt substante chimice ce se afla in fanta sinaptica si reprezinta elemental cheie in comunicarea dintre butonii terminali ai unui neuron si dentritele urmatorului neuron invecinat.

Neurotransmitatorii sunt mesageri chimici implicati in functionarea celulara la toate nivelele sistemului nervos central, interactiunea lor conduce la declansarea unor reactii emotionale,inhiba sau stimuleaza anumite, comportamente si sunt implicate in manifestarea unor procese psihopatologice.Cunoasterea neurotransmitatorilor are rol in explicarea si intelegerea anumitor componente din sfera normalului si patologicului dar constituie si baza fundamental in dezvoltarea unor terapii medicamentoase si nu in ultimul rand psihologice ale abaterilor de comportament.

Principalii neurotransmitatori implicati in aparitia simptomelor depresive sunt serotonina si noradrenalina.Alte substante implicate sunt:dopamine,acetilcolina,acidul gama aminobutiric,glutamatul.

Serotonina este o monoamina care are un rol important in reglarea dispozitiei. Este secretata de nuclei rafeului median din mezencefal si se proiecteaza asupra multor regiuni ale SNC,in special la nivelul coamelor posterioare ale maduvei spinarii si in hipotalamus. Nivelurile scazute de serotonina sunt asociate cu depresia,antidepresivele nefiind altceva decat substante care inhiba resorbtia serotoninei.De asemenea,serotonina are rol si in reglarea somnului,precum si in tratarea bulimiei.La nivelul maduvei spinarii.actioneaza ca un inhibitor al cailor de transmitere a durerii.Substanta care proceseaza serotonina este aminoacidul triptofan.Cand avem un nivel scazut de serotonina putem devein iritabili,agresivi si violenti sau se pot manifesta chiar tendinte suicidare.Un nivel normal de serotonina ne ajuta sa nu fim depresivi,sa avem un somn profund si o memorie buna.

Norepinefrina sau noradrenalina este o monoamina,derivate al dopaminei si este secretata in SNC de numerosi neuroni situati in trunchiul cerebral si hipotalamus.Efectul psihologic al norepinefrinei este legat de controlul de ansamblu al activitatii si al starii de dispozitie. Orice schimbare la nivelul norepinefrinei duce la o schimbare de dispozitie a individului.La nivelul sistemului limbic activitatea noradrenergica se reflecta asupra reglarii nivelului energetic,emotional si motivational.Are responsabilitati in mentinerea si reglarea dispozitiei,faciliteaza performantele cognitive,regleaza starea de somn veghe si atenueaza agresivitatea comportamentului.Sindromul deficitului noradrenergic se caracterizeaza prin depresie inhibata,disfunctie cognitiva,apatie,fatigabilitate,hiperemotivitate,tulburari de integrare sociala.

Dopamina este o monoamina din clasa catecolaminelor.Este un neurotransmitator inhibitor.Se produce in creier,pornind de la aminoacizii fenil-alina si tirozina.Dopamina urmeaza un ciclu de transformare chimica,din ea formandu-se apoi noradrenalina si in final adrenalina. Dopamina este un mediator cu rol foarte important in desfasurarea activitatii motorii,de aceea ,in boala Parkinson,in care nivelul de dopamina scade,apar probleme in desfasurarea miscarilor (lentoare,tremuraturi,rigiditate).Schizofrenia este corelata cu nivelul crescut al dopaminei la nivelul lobului frontal.Un nivel normal de dopamina asigura o viteza normala de reactie la diferiti stimuli.Ea are un rol important in starea afectiva a individului,in reglajul emotiilor.Dopamina este esentiala in aparitia starilor de determinare, motivare, placere, euforie, perseverenta, este asociata la nivel cerebral cu trairile pozitive,recompensele si dependentele.De aceea este una dintre substantele importante necesare creierului pentru a avea stari de multumire si fericire.Tot dopamina are un rol important si in functia sexuala si libido,actionand mai ales la nivelul centrului activitatii sexuale din hipotalamus.