Plan individualizat de intervenție - hidrofobie

I. Informaţii anamnestice şi explorare restrânsă

Pacienta este o adolescentă de 15 ani, elevă în clasa a-IX-a, la un liceu dintr-un mare oraş. Singură la părinţi, a fost adusă de către aceştia, cu care şi locuieşte, la cabinetul nostru, pentru a urma psihoterapie pentru hidrofobie (frică de apă). Psihoterapia s-a desfăşurat timp de şapte şedinţe. Simptomatologia ei se manifesta prin teama de a se spăla pe mâini cu apă, din cauza “efectelor negative” ale acestei acţiuni (uscarea pielii, lipsa circulaţiei sângelui la nivelul palmelor). De asemenea, ea prezenta repulsie faţă de zgomotele produse prin frecarea unor materiale diferite cu palmele (frecarea palmelor de pantaloni, ştergerea pe mâini cu prosop, şerveţele, spălarea pe păr). Aceste simptome datează de aproximativ 8 ani, însă s-au accentuat foarte mult în ultimul an, pe fondul oboselii şi stresului acumulate ca urmare a examenului de capacitate susţinut, pe care l-a promovat merituos. Când apa îi atinge mâinile, prezintă de fiecare dată o stare de anxietate excesivă (simptome emoţionale). Aceste stări emoţionale negative sunt întotdeauna însoţite de furnicături la nivelul mâinilor, tremurături, cefalee, respiraţie precipitată (hiperventilaţie), încordare musculară (simptome fiziologice). Datorită acestor simptome fizice neplăcute pe care nu le poate controla, ea recurge la restrângerea unor activităţi (nu spală haine, nu se spală pe păr) şi la adoptarea unor activităţi ritualiste (ungerea mâinilor cu tot felul de alifii şi creme, închiderea pumnilor). Ea gândeşte eronat că apa ar produce uscarea pielii şi lipsa circulaţiei sângelui la nivelul palmelor, ceea ce ar duce la distrugerea mâinilor sale şi implicit boală (simptome cognitive). Chiar şi alegerea viitorului liceu în urma examenului de capacitate a făcut-o în funcţie de problema ei, optând pentru un liceu cu profil economic, în principal pentru că mama ei lucra la acel liceu ca funcţionară şi avea astfel posibilitatea să se refugieze în biroul acesteia, în cazul în care iarna ar fi fost în pericol să fie bătută cu zăpadă de viitorii ei colegi (simptome comportamentale).

Din cauza acestor probleme, pacienta prezintă în ultima vreme iritabilitate, toleranţă scăzută la frustrări, insomnii la adormire.De asemenea, era pusă într-o situaţie foarte umilitoare, trebuind să fie spălată de către mama ei, ca un copil mic, ea purtând mănuşi în acest timp pentru a evita contactul cu apa.Tot în ultima perioadă era preocupată de starea de sănătatea a părinţilor săi, fiindu-i teamă ca aceştia să nu se îmbolnăvească şi să moară. Aceste temeri apăreau în principal seara, înainte de culcare. Trebuie menţionat faptul că atât mama cât şi bunica ei maternă aveau în antecedente tulburare depresivă, iar tatăl adolescentei era hiperprotectiv.

De altfel debutul simptomatologiei a coincis cu un eveniment petrecut în urmă cu 8 ani, când pacienta a fost spălată de către mama sa într-o cadă cu apă fierbinte, în ciuda faptului că era vară, cu temperaturi foarte ridicate. Din acest motiv s-a speriat foare tare, datorită senzaţiilor dureroase de la nivelul tegumentelor palmelor, cauzate de apa fierbinte. În ceea ce priveşte antecedentele personale fiziologice totul a fost în regulă, dezvoltarea neuropsihică pe etape de vârsta derulându-se corespunzător. În privinţa antecedentelor medicale patologice nu au fost semnalate probleme deosebite. Mama o descrie ca fiind inteligentă, dar foarte dificilă, nervoasă, irascibilă, labilă afectiv, introvertită şi aproape tot timpul nemulţumită.

Încadrarea în colectivitatea de copii s-a realizat cu dificultate la vârsta de 3 ani, când a prezentat anxietate de separare, la intrarea în gradiniţă. Adapatrea la şcolă s-a făcut mai uşor, obţinând rezultate foarte bune la învăţătură, dar nu a fost prea ataşată de grupul de copii de-a lungul şcolarităţii mici. Datorită problemelor ei, medicul de familie a îndrumat-o la psihiatru, care i-a recomandat medicaţie, fără nici o ameliorare, motiv pentru carea a apelat la serviciile noastre.

În urma examnului psihiatric i s-a stabilit diagnosticul de tulburare anxios-fobică (hidrofobie), dezvolată pe fondul unei personalităţi în curs de structurare cu un nivel cognitiv bun, dar cu elemente anxioase. A înregistrat scoruri semnificative patologic pe scalele pentru evaluarea anxietăţii şi a depresiei.

II. Conceptualizare şi rezultate ale analizei problemei

1. Factori precipitanţi

Efortul cognitiv susţinut şi stresul legat de apropierea examenului de capacitate (factori declanşatori) au accentuat frica de apă, la care s-a asociat şi repulsia faţă de zgomotele produse de materiale în contact cu palmele; lipsa de abilităţi sociale şi lipsa asertivităţii (factori predispozanţi), precum şi integrarea ei într-un context cu totul nou, liceul (factori favorizanţi) au precipitat şi apoi au menţinut anxietatea generalizată.

2. Radiografia cogniţiilor şi comportamnetelor actuale

Problema actuală cea mai stresantă pentru pacientă este contactul dintre palme şi apă, care-i cauzează palpitaţii, hiperventilaţie, tremurături, disconfort somatic general. Totodată îi apar şi următoarele gânduri negative automate: ”Apa îmi cauzează uscarea pielii şi va duce la îngreunarea circulaţiei sângelui în palmele mele, deci la îmbolnăvirea lor”. Repulsia faţă de zgomotele produse de frecarea unor materiale de piele este secundară aceloraşi gânduri legate de uscarea palmelor, care prin frecare ar fi produs sunete similare. În consecinţă, pacienta recurge la ritualuri de ungere cu creme şi alifii sau la spălarea cu spirt.