Psihologie militară

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 11 în total
Cuvinte : 6250
Mărime: 44.14KB (arhivat)
Cost: 3 puncte

Extras din document

I. Specificul psihologiei in mediul militar

1. Definire-Psihologia militară reprezinta aplicarea principiilor si teoriilor psihologice in mediul militar. Chiacchia (2001), apreciază că psihologia militară se ocupă cu studiul organizației și vieții militare, precum și a operațiunilor de luptă. Modalitățile concrete prin care se realizează acest lucru pot fi foarte variate, de la studii și cercetări, până la evaluări de tip psihodiagnostic sau intervenție de natură clinică.

Mediul militar:

- Autoritate, structura formala, rigida

- Exigente mari cu privire la performanta, eficienta

- Conditii extreme, adesea la limita capacitatii umane de adaptare

- Reglementari specifice (de ex., secretul)

Există diferențe între arme și specialități militare, dar există și elemente comune. Există domenii si specialități psihologice (socială, clinică, a dezvoltării, experimentala etc.). Multe din problemele psihologiei militare sunt comune cu cele întâlnite în situații de muncă din mediul civil.

2. Domeniile aplicative ale psihologiei militare- principale aplicații ale psihologiei militare sunt:

- selecția personalului,

- evaluarea testarea și instruirea,

- evaluarea moralului,

- analizarea performanței profesionale,

- studiul interacțiunilor sociale la nivelul trupelor

- explorarea psihologică a situațiilor de luptă.

A.Domenii majore ale psihologiei militare (Chiacchia (2001):

a) Psihologia organizației militare, a cărei orientare clasică implică selecția aptitudinală și instruirea recruților, cu scopul optimizării performanțelor profesionale ale acestora, în condiții operaționale.

b)Psihologia vieții militare, vizează o serie de aspecte care decurg din natura specifică a mediului militar: riscul de fi rănit sau ucis, program prelungit, separare familială, mobilitate profesională ridicată etc.

c) Psihologia luptei acoperă exigențele impuse de operațiunile militare combatante.

B.Direcții principale ale psihologiei militare:

1) Selecția și clasificarea-reprezintă evaluarea și selecția personalului la admiterea în instituția militară, cu scopul clasificării și repartiției corespunzătoare pe specialități. Se acordă atenție cu precădere posturilor care implică abilități speciale, cum ar fi, de exemplu piloți, controlori de trafic aerian.

Tendințele moderne în această arie sunt dictate de evoluția tehnologică (utilizarea calculatoarelor și simulatoarelor în evaluarea și selecția psihologică) precum și evaluarea potențialului non-cognitiv (abilități sociale, motivație, sistemul de valori).

2) Instruirea- vizează dezvoltarea celor mai eficiente metode de antrenament a militarilor, astfel încât să se atingă cât mai rapid nivelul optim al capacităților operaționale.

Cele mai importante dintre aspectele urmărite sunt: abilitățile cognitive de bază (atunci când personalul angajat nu dispune de un fundament cultural optim); abilități militare specifice (infanterist, marinar etc.); abilități tehnice (electronică, limbi străine); abilități specializate (pilotaj, demolare subacvatică etc.).

3) Ingineria factorilor umani- vizează optimizarea relației om-mașină în mediul militar.

4) Stresul ambiental- efortul prelungit, privarea de somn, noxele extreme de mediu (zgomot, căldură, frig, altitudini ridicate etc nu au doar efecte somatice ci și, în egală măsură, efecte de ordin psihic, care se manifestă, fie în plan emoțional, fi în planul performanței și eficienței militare..

5) Conducerea și eficiența grupurilor- toate procesele care contribuie la funcționalitatea acestora sunt relevante pentru psihologia militară, fie că este vorba de problematica conducerii, fie că se referă la relațiile interpersonale.

6) Comportamentul individual și de grup- dezvoltarea carierei, relația de familie, comportamentele dezadaptative și îndepărtarea din serviciu, reacțiile psihice la stresul de luptă, angajamentul organizațional, abuzul de substanțe etc.

7) Aplicații clinice- orientarea clinică își pune tehnicile de intervenție și suport la dispoziția militarilor care se află în dificultate psihică, cu scopul de a preveni manifestările de decompensare, de a diminua amploarea acestora și, în ultimă instanță, de a favoriza recuperarea capacității de luptă, dacă acest lucru este posibil. 8) 8)Cercetările pe bază de sondaj- cunoașterea opiniilor, stării de spirit și problemelor militarilor au devenit informații cheie în sprijinul deciziilor de comandă.

9) Situații și subiecte special- necesitatea de a îndeplini misiuni unice în felul lor, generează o diversitate de situații speciale în care suportul psihologic este necesar și poate contribui la succesul misiunilor.

3. Istoria psihologiei militare - se îngemănează cu însăși istoria psihologiei; prezența psihologiei în mediul militar s-a impus ca o necesitate, fiind de la bun început resimțită de către comandanți cu deschidere intelectuală; nașterea și dezvoltarea psihologiei militare la noi urmează același tipar ca și în celelalte țări.

Preview document

Psihologie militară - Pagina 1
Psihologie militară - Pagina 2
Psihologie militară - Pagina 3
Psihologie militară - Pagina 4
Psihologie militară - Pagina 5
Psihologie militară - Pagina 6
Psihologie militară - Pagina 7
Psihologie militară - Pagina 8
Psihologie militară - Pagina 9
Psihologie militară - Pagina 10
Psihologie militară - Pagina 11

Conținut arhivă zip

  • Psihologie militara.docx

Ai nevoie de altceva?