Psihosexologie

Ca disciplina integrativa psihosexologia se ocupa de o gama variata de probleme adresate in psihoterapie, de la disfunctiile erectile la problemele de cuplu si familie, avand tangenta atat cu terapia de cuplu si familiala, cat si cu hipnoza clinica, tehnicile cognitiv– comportamentale, imageria ghidata, tehnicile de comunicare, evaluarea psihologica individuala si de cuplu, si multe altele. Ceea ce aduce in plus pregatirii psihoterapeutice este cunoasterea specificului disfunctiilor sexuale, metode de abordare in terapie si formularea strategiilor pentru aceste disfunctii.

Psihosexologia este o ramura a psihoterapiei, care se ocupa cu tratamentul unei variate game de probleme de ordin psihologic ce implica disfunctii in viata sexuala si de cuplu.

Disfunctiile sexuale pot fi cauze ale problemelor individuale si de cuplu, de multe ori avand la baza stresul acumulat, expectatiile, tiparele comportamentale disfunctionale sau alte probleme psihologice. Cu totii trecem prin perioade dificile in viata si aceasta se poate reflecta in calitatea vietii de cuplu si a vietii sexuale.

Psihosexologia este o abordare a problemelor de functionare si expresie sexuala prin intermediul tehnicilor psihoterapeutice, aplicabila la nivel individual si in terapia de cuplu/ familiala.

Este o ramura relativ noua a psihoterapiei, centrata pe tratamentul disfunctiilor sexuale de natura psihologica si a problemelor care apar ca rezultat al acestora. Ea nu poate fi scoasa din contextul altor forme de terapie, si psihosexologia necesita a fi privita ca forma de psihoterapie integrativa.

In general obiectul psihosexologiei il constituie impotenta si “frigiditatea”, problemele legate de orgasm, dispareunia, diferentele de dorinta sexuala intre parteneri, lipsa satisfactiei sexuale in cuplu. De multe ori comunicarea fizica si verbala constituie un impediment in calea unei vieti sexuale implinite, si psihosexologul poate ajuta persoanele aflate in dificultate sa depaseasca acest obstacol.

Psihosexologia este unica prin faptul ca pe de o parte ea este o forma de psihoterapie integrativa si pe de alta parte are ca obiectiv specific disfunctiile de ordin sexual. Dar aceste disfunctii nu pot fi de multe ori abordate frontal, cauza lor necesitand in sine psihoterapie. Ne putem adresa individului sau cuplului, sau atat individului cat si cuplului.

Succesul terapiei, ca si in multe alte forme de terapie, depinde de o multitudine de factori printre care se numara natura problemei, motivatia persoanei care apeleaza la psihoterapeut, scopurile terapiei si nu in ultimul rand pregatirea terapeutului.

Istoria sexualitatii

Fenomenul biologic al nasterii a dus la formarea conceptiei de roluri de gen si sexuale in cultura lumii.

Istoria sexualitatii: in sensul strict al "supravietuirii speciei" femeile sunt considerate mai valoroase decat barbatii

Un barbat poate fecunda mai multe femei, dar femeile sunt cele care poarta sarcina. Chiar daca ar mai exista doar un singur barbat pe lume, specia umana ar putea probabil supravietui, daca acest barbat este sanatos si fertil. Genele speciei ar fi oarecum alterate si specia mai putin capabila sa se adapteze la mediu dar pe de alta parte, daca din specia umana ar supravietui doar o singura femeie, este indoielnic ca am mai putea supravietui ca specie.

Din acest motiv antropologia clasica spune ca barbatul este cel ce paraseste pestera, satul sau casa si infrunta lumea, aducand acasa mancarea, in timp ce femeia ramane in siguranta casei si are grija de copii.

Totusi, cercetarile legate de societatile bazate pe vanatoare si agricultura arata ca femeile adunau cea mai mare parte din recolta! De fapt se pare ca la inceputurile istoriei nu era clar daca barbatul are un rol in reproducere– pentru ca nu exista o corelatie imediata intre actul sexual si reproducere datorita aparitiei mai tarzii a semnelor de graviditate.

Panteonul Grec timpuriu nu continea zei, ci doar zeite. Totusi, la un moment dat rolul barbatului in reproducere s-a clarificat, pe baza analogiei facute cu reproducerea animalelor. Descoperirea paternitatii masculine a dus la conceptul de tata, importanta fidelitatii, institutia casatoriei- avand rol de demonstrare a paternitatii-, si responsabilitatile individuale ale barbatului fata de copiii sai.

Istoria sexualitatii: in Mesopotamia matriarhatul a predominat civilizatia, iar practicile sexuale erau "libertine"

Ishtar era cunoscuta ca zeita vietii, barbatilor si femeilor, naturii si fertilitatii, puterii sexuale si nasterii. Ea era in acelasi timp zeita razboiului si armelor, si orice sarbatoare din templul ei era insotita de jertfe, orgii si acte sexuale practicate de prostituatele sfinte ale templului. Fiecarei femei i se cerea ca cel putin o data in viata sa mearga la templul zeitei Ishtar, de obicei dupa casatorie, pentru a face dragoste acolo cu un strain. Barbatul alegea femeia din templu cu care dorea sa aiba raporturi sexuale, si femeia avea obligatia de a accepta.