Rădăcinile Empatiei

INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ

O sa incep aceasta prezentare prin a defini conceptul de inteligenta emotionala. Inteligenta emotionala inseamnă înţelegerea situaţiei care duce la exprimarea sentimentelor şi acceptarea sentimentelor, chiar dacă s-ar răspunde diferit într-o situaţie similară.

Termenul „inteligenta emotionala” a fost folosit pentru prima data intr-un articol din anul 1990 de catre psihologii, Peter Salovey si John Mayer Cu toate ca acest termen este relativ nou, componentele conceptului, inteligenta emotionala pot fi datate pana la arhicunoscuta afirmatie a lui lui Socrate (470 – 399 iHr)„Cunoaste-te pe tine insuti”. In Biblie, atat in Vechiul cat si in Noul Testament „Nu fa altuia ce tie nu-ti place” si „Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti” pot fi vazute ca elemente de Inteligenta Emotionala.

In 1983 Howard Gardner a introdus conceptul de: ”Inteligente Multiple”. El argumenta ca exista nu doar un singur tip de inteligenta ca si cea masurata prin teste si dezvoltata in cadrul scolar, ci multiple tipuri de inteligente. El a inventat sintagma : „ Nu intrebati, cat de destepti sunteti, ci cum sunteti inteligenti”. Gardner a identificat 7 tipuri de inteligenta diferite de abilitatile comunicative si matematice uzuale. Printre aceastea, el a inclus si doua abilitati personale: auto-constientizarea starilor interioare si interactivitatea sociala eficienta.

Cele 7 tipuri de inteligente ale lui Gardner sunt:

- Inteligenta Logico-Matematica

- Inteligenta Interpersonala

- Inteligenta Spatiala

- Inteligenta Ritmic–Muzicala

- Inteligenta Intrapersonala

- Inteligenta Kinestetica

- Inteligenta Lingvistic–Verbala

De la inceput poate fi observat ca inter-personalul si intra-personalul sunt vazute ca doua inteligente separate si corespund cu definitia de Inteligenta Emotionala.

In vreme ce inteligenta emotionala determina potentialul nostru de a deprinde fundamentele stapanirii de sine si celelalte, competenta noastra emotionala arata cat de mult din acel potential am acumulat sub forme ce se pot traduce in abilitati aplicabile practic. Pentru a deveni experti intr-o anumită competenţă emoţională, precum serviciul cu clienţii sau lucrul în echipă, este nevoie să dezvoltăm în substrat o abilitate din fundamentele IE, anume conştiinţa socială şi administrarea relaţiilor. Dar competenţele emoţionale reprezintă abilităţi dobândite: a avea conştiinţă socială sau îndemânare în administrarea relaţiilor nu este o garanţie a faptului că deţineţi cunoştinţele adiţionale necesare pentru a face faţă unui client sau pentru a soluţiona un conflict. Aveţi doar potenţialul de a dobândi măiestrie în aceste competenţe.

Inteligenţa emoţională este capacitatea personală de identificare şi gestionare eficientă a propriilor emoţii în raport cu scopurile personale (carieră, familie, educaţie etc). Finalitatea ei constă în atingerea scopurilor noastre, cu un minim de conflicte inter şi intra-personale.

Ne-am întrebat adeseori ce îi face pe unii oameni, cu un coeficient de inteligenţă mediu sau chiar scăzut, să reuşească în carieră. Ce ii face pe alţii, cu un IQ ridicat, să aibă eşecuri, să stagneze în carieră? Răspunsul la acest aparent paradox este modul în care fiecare dintre ei îşi foloseşte inteligenţa emoţională (EQ).

Chiar daca o persoană are suficiente cunoştinţe şi idei inteligente, daca nu îşi cunoaşte şi nu reuşeşte să-şi gestioneze emoţiile şi sentimentele, poate întâmpina dificultăţi în încercarea de a-şi construi relaţiile cu ceilalţi sau o carieră profesională de succes. Persoanele cu un înalt grad de autocunoaştere îşi dau seama cum sentimentele lor îi afectează, atât pe ei, cât şi pe cei din jur.

Dezvoltarea inteligenţei emoţionale ne permite să ne punem în valoare aptitudinile intelectuale, creativitatea. Ne asigură reuşita, atât în plan personal, cât şi în cel profesional.

Elementele inteligentei emoţionale:

1. Cunoaşterea emoţiilor personale

Cunoaşterea emoţiilor personale presupune identificarea şi exprimarea lor coerenta, într-un context dat. În orice relaţie exprimăm informaţii, sentimente, fapte, amintiri. Uneori însă, ne este greu să exprimăm clar ceea ce vrem să spunem sau simţim - nu suntem coerenţi, iar alteori ne este greu să înţelegem ceea ce ni se spune - intenţia care se ascunde in spatele cuvintelor. Aceste situaţii sunt generatoare de conflict.

Pentru a le evita este important să putem codifica şi decodifica mesajele transmise, la nivelul verbal sau non-verbal, astfel încât să transmitem şi să înţelegem corect sensul mesajelor.

2. Gestionarea emoţiilor

Gestionarea emoţiilor se referă la capacitatea noastră de a alege modalitatea prin care ne vom exprima într-o anumită situaţie.

Pentru a ne gestiona emoţiile este important să ţinem cont de:

- Ce exprimăm?

- Cum exprimăm?

- Când exprimăm?

- Unde exprimăm?

- Cui exprimăm?

3. Direcţionarea emoţiilor către scop

Scopul este criteriul după care ne gestionăm emoţiile. Este important să ţinem cont de ceea ce vrem să facem sau să obţinem, în mod concret:

- durata în timp - când vrem să atingem scopul

- participanţi - de cine avem nevoie

- strategie - ce paşi trebuie urmaţi

- resurse - de ce avem nevoie

4. Empatia

Este capacitatea de a intui sau de a recunoaşte emoţiile celorlalţi. Empatia nu înseamnă să trăim emoţiile altor persoane, ci să le înţelegem pornind de la experienţele noastre.