Sisteme conceptuale și operaționale în sociologie

Conceptele, ca oglindiri abstracte ale esentei unei clase de fenomene (obiecte etc.), contin acest abstract in modalitati diverse. Dimensiunile - ca expresie a proprietatilor pe care conceptul "le reflecta – sint si ele complexe, exprimind aspecte variabile ale realitatii.Variabilele sint expresia teoretica a unei componente a dimensiunii (sau - cind proprietatea este simpla - se confunda cu dimensiunea; de exemplu, virsta). Termenul de "dimensiune" exprima o proprietate dinamica, schimbatoare, capabila sa ia diverse valori. De aceea, variabilele (dimensiuhile) trebuie masurate spre a se putea preciza valoarea lor. Mijlocul de masurare a variabilelor sint indicatorii (virsta diferita de la un individ la altul, de la un moment la altul, se masoara in ani). lndicatorii ne apar ca expresia masurabila.

In acceptia restrinsa (folosita in limbajul de cercetare, precum si in prezenta lucrare),intelegem prin concepte operationale acea specie de concepte capabile a servi nemijlocit in cercetarea realitalii"

Conceptele operationale joaca un rol deosebit de important in cunoasterea stiintifica.Doua sint, dupa parerea noastra, conditiile principale in elaborarea conceptelor operationale:

a) dimensiunile la care se refera sa reflecte corect realitatea;

b) acestea sa poata fi corelate direct cu o serie de indicatori masurabili cantitativ sau calitativ.

Prima conditie are in vedere necesitatea ca in elaborarea conceptului sa gasim (cunoastem) acele dimensiuni care reflecta in mod corect proprietatile obiectului definit.

A doua conditie releva cerinta ca domeniul "decupat" sa poata fi delimitat, in cadrul cercetarii, prin indicatori masurabili care marcheaza caracteristicile concrete ale obiectului. Pornind de la cele spuse, consideram ca exista doua tipuri de concepte operationale: a) concepte operationale totale, adica acelea care pot fi precizate in intregime printr-un numar finit, practic accesibil de indicatori masurabili, altfel spus, dimensiunea (dimensiunile) prin care este operationalizat conceptul poate fi masurata in intregime prin indicatori cantitativi san calitativi;b) concepte operationale deschise (partiale), a caror dimensiune (dimensiuni) de operationalizare poate fi clar partial masurataprin indicatori.Revenind la primul tip, exista atit concepte operationale simple, in cazul in care un singur indicator este necesar si suficient in masurarea dimensiunii de operatonalizare a conceptului (conceptul "subgrup profesional" poate fi precizat in intregime prin indicatorul specific dimensiunii "profesie"), cit si complexe, atunci cind dimensiunea care operationalizeaza conceptul poate fi masurata printr-un numar finit, practic accesibil de indicatori (cum este cazul conceptului de "strat social al clasei muncitoare" , operationalizat prin dimensiunea "nivelul calitativ diferit in ierarhia profesionala" si masurat prin cei doi indicatori , mentionati anterior).Teoria "corijarii rationale" a limbii naturale, pornind de la faptul real al caracterului imprecis al determinarii intelesului cuvintelor in limba comuna, reduce problema la stabilirea unor reguli de aplicare a conceptelor. Operationalizarea conceptelor nu inseamna inlocuirea "termenilor teoretici" prin "termeni observationali" ,ceea ce ar echivala cu o interpretare empirist-pozitivista ce deschide, cu usurinta, calea spre o abordare idealista a stiintei.

Continutul sistemului conceptual operational

Sistemul conceptual se refera, asadar, la concepte, definitii, diviziune si clasificare, teorema (demonstratia), teoria generala.

a) Conceptele sint elementele sale constitutive (Hegel), "rubrici generale, in care clasam dupa proprietatile lor obiectele din experienta noastra sensibila"

b) "Ca forma infinita, creatoare, care inchide in sine plinatatea intregului continut si in acelasi timp o libereaza din sine", conceptul se expliciteaza prin definitie.

c) Exista un proces de formare a conceptelor dat prin operatiile de diviziune si clasificare. Diviziunea are ca functii:

1) "desfacerea" conceptelor generale in subconcepte (crearea de noi concepte); 2) particularizarea conceptelor (legarea lor de o sfera mai restrinsa) si specificarea lor (legarea de un continut mai concret); 3) operationalizarea lor. Clasificarea (operatie contrara diviziunii, dar strins corelata acesteia) are ca functii: 1) refacerea unitatii unor concepte prin alcatuirea de noi concepte, superioare; 2) generalizarea conceptuala (trecerea la reflectarea unei realitati prin concepte cu sfera mai larga) si abstractizarea (la nivelul continutului notiunii); 3) conceptualizarea indicatorilor (trecerea de la indicatori la concepte).

d) Conceptele, explicitate prin definitii si formate prin diviziune si clasificare, trebuie fundamentate teoretic. Teorema are ca functie (din punctul nostru de vedere) demonstrarea sistemului conceptual, care, prin elementele precedente (concepte, definitie, diviziune, clasificare) , este doar prezentat.

e) Conceptele nu sint izolate, ci unite intr-o teorie care are functia de "liant" epistemologic si logic. Teoria, asadar, 1)fundamenteaza sistemul conceptual; 2) il ordoneaza (sistemul axiomatic); 3) da regulile de formare si folosire; 4) explica insesi aceste. reguli; 5) da principiile de prognozare a valabilitatii si de verificare a adevarulul sistemului.