Stări Modificate ale Conștiinței

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 12 în total
Cuvinte : 7422
Mărime: 41.17KB (arhivat)
Publicat de: Gheorghe Marcu
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ana Constantin

Cuprins

  1. 1. Somnul, ritm biologic
  2. 1.1. Ritmuri biologice, sau bioritmuri?
  3. 1.2. Ritmuri biologice mai importante
  4. 1.3. Stadiile unui ciclu de somn
  5. 1.4. Durata somnului
  6. 1.5. Teorii ale somnului
  7. 1.6. Sfaturi pentru a profita mai bine de somnul nocturn
  8. 2. Visul
  9. 3. Hipnoza
  10. 4. Drogurile [A se vedea textul separat]
  11. 5. Relaxarea
  12. 5.1. Relaxarea musculară
  13. 5.1.1. Trainingul autogen (Schultz)
  14. 5.1.2. Contracţia – decontracţia (Jacobson)
  15. 5.2. Relaxarea mintală /psihologică

Extras din referat

1. Somnul, ritm biologic

1.1. Ritmuri biologice, sau bioritmuri?

Trebuie să credem în teoria bioritmurilor? Teoria datează din secolul trecut. Ea sustine că ar exista trei cicluri independente care ar guverna activităţile noastre fizice, emoţionale şi intelectuale. Aceste cicluri ar fi invariable de la nastere pînă la moarte; ele ar fi, deci, uşor de calculat; frecvenţa ar fi identică pentru toti indivizii.

Or, astăzi nu mai e posibil să sustii ultimele două presupuneri ale teoriei, pentru că: ritmicitatea la fiinţa umană este progresivă în sensul că ritmurile se modifică pe măsură ce copilul creşte, există mari variatii individuale ale tuturor ritmurilor (cardiac, respirator etc.).

Numeroase cercetari statistice n-au confirmat teoria bioritmurilor:

• J. Anders a studiat 120.000 de cazuri de deces pentru a verifica afirmatia după care ar exista o relaţie între zilele critice şi data morţii. Rezultatul: nu se poate stabili nici o corelatie.

• Studierea relatiilor dintre accidentele aeriene din perioada 1968-1973 şi bioritmurile persoanelor implicate nu permite să se stabileasca nici o legatura (N = 4.346).

In rezumat, cunostintele actuale, cât şi rezultatele statistice infirmă teoria bioritmurilor. Să nu confundăm deci bioritmurile cu ritmurile biologice.

1.2. Ritmuri biologice mai importante

Capacitatile noastre fizice şi intelectuale variaza în functie de ritmuri biologice complexe. Forma ne este influentata de variatii nealeatorii, energia noastră este mai greu sau mai uşor de mobilizat: în funcţie de momentul zilei, al lunii, al anului. Cronobiologia este stiinta care studiaza aceste ritmuri biologice.

Ar fi exagerat să credem ca ritmurile biologice sunt determinantele absolute ale comportamentului nostru; nu suntem supusi ineluctabil acestor ritmuri. Dar ele sunt unul din factorii importanti care interferează cu ritmurile sociale şi cu conditiile fizice exterioare în care suntem plasaţi (căldură, frig, lumină etc.). Ceea ce importă este de a stabili o armonie între aceste

elemente, armonie care este condiţia functionării optime fizice şi intelectuale. Perturbarea acestei armonii antrenează:

• un randament mai puţin bun (ceea ce nu înseamnă totuşi absenţa randamentului)

• o crestere a oboselii (ceea ce nu inseamna totuşi că eşti extenuat).

In cazurile extreme, cum ar fi un decalaj orar frecvent, se poate ajunge la o stare proastă sau chiar la blocaj. A nu ţine cont de propriile ritmuri biologice înseamnă a nu fi în formă, a merge împotriva curentului.

Cele patru categorii de ritmuri biologice mai importante

Orologiul nostru biologic este reglat în funcţie de 4 tipuri de ritmuri biologice:

• ritmurile circanuale, de frecvenţă anuală (anotimpurile)

• ritmurile circadiene, care dureaza în jur de 24 de ore. Este cazul alternantei veghe-somn

• ritmurile infradiene cu o frecvenţă mai mică decât a zilei

• ritmurile ultradiene cu cea mai scurtă frecvenţă ( de la câteva secunde, la câteva ore). Este cazul ritmurilor somnului, a cărui periodicitate este de aproximativ 90 minute şi al ritmurilor cerebrale, cum este ritmul alfa, care apare în conditii de relaxare fizica şi mentala.

Cercetări recente evidenţiază 10 ritmuri interne ale corpului uman, care se sincronizează la orologiile externe:

1. Ritmurile sinaptice (1 ms)

2. Ritmurile activităţii cortexului (100ms)

3. Bătăilor cardiace (1s)

4. Respiraţiei (3-5 s)

5. Contracţiilor stomacului (20 s)

6. Somnului (90 min.)

7. Circadian (24 ore)

8. Corcaseptan (7 zile)

9. Lunar (29 zile)

10. Anual (365 zile)

E plauzibil să credem că fazele Lunii şi ale Soarelui influenţează aceste ritmuri. De asemenea, cîmpurile electrice umane variază cu cele ale Pămîntului şi Lunii: “Cîmpurile electrice variază în ciclu, cu o creştere la Lună plină şi Lună nouă”. Modificări la nivel biochimic în fazele de Lună nouă şi Lună plină: creşterea serotononei din sînge (ca o consecinţă creşte iritabilitatea psiho-nervoasă), scade litiul din sînge, ceea ce duce la creşterea manifestărilor maniacale.

Ritmurile ne caracterizează. Ca şi trăsăturile chipului, ele sunt genetice. Aceasta inseamna ca este inutil a căuta ore, zile sau luni optime pentru toata lumea.

Ritmurile anuale (circanuale) ale tonusului.

Forma noastra variaza după anotimpuri: iarna este o perioada de rezistenta mai scazuta a organismului; punctul maxim il atingem vara. Există însă un paradox curios: cutumele sociale au plasat perioada vacantei şi a concediilor exact acum, cînd organismul ar avea cea mai putină nevoie de odihna, pentru că el este în cea mai buna forma. (Acelasi lucru se întamplă şi cu ritmul sexual – ritm circadian - care este în cea mai bună forma dimineaţa!). Maximum tonusului este la începutul verii, lunile iunie şi iulie; minima este cel mai evidentă în septembrie. (De reţinut că această curbă este valabilă pentru condiţiile climatice ale Europei de Vest).

Ritmul circadian. Lat. circa + dies=zi. Alternanţa somn /veghe este circadiană.

Schimbarea fusului orar tulbură ritmul circadian timp de cîteva zile. În zona hipotalamică există un grup mic de neuroni numiţi nucleii superchiasmatici (SCN), care controlează ritmul circadian. Curiozitatea este, însă, că ei sunt reglaţi pentru 25 ore. Se crede că glanda pineală (primul ochi) răspunde de sincronizarea SCN la ciclul de 24 ore.

Oamenii de tip ciocîrlie se culcă devreme şi se scoală tot devreme, iar cei de tip bufniţă se culcă şi se scoală tîrziu.

Ritmurile infradiene. Există un moment al zilei de nivel maxim pentru activitatile fizice; acesta este plasat la sfârşitul amiezii. Între orele 16-19 vederea, auzul, mirosul şi gustul sunt la apogeu, iar persoana este pe maximum de vioiciune.

Există momente ale zilei de potenţial maxim pentru activităţile intelectuale. Activităţile intelectuale cresc odată cu temperatura corpului (până la ora 13). Scăderea de la orele

10,30 se datoreaza în general unei proaste alimentatii la micul dejun. Dupa-amiaza, cresterea are loc la inceputul serii.

Nimeni nu scapa de căderea de la amiază. Sudiile au demonstrat că intervalul de scădere a tonusului (orele 13-15) este independent de masă; el nu se datorează digestiei, aşa cum cred cei mai mulţi (Plenus venter non studet libenter = Stomacul plin nu studiază cu plăcere, spuneau romanii). Bineînţeles, un prînz copios accentueazá această minimă a după amiezei, mergând pînă la nevoia de a aţipi puţin; o pauză în această perioadă este foarte eficace.

Preview document

Stări Modificate ale Conștiinței - Pagina 1
Stări Modificate ale Conștiinței - Pagina 2
Stări Modificate ale Conștiinței - Pagina 3
Stări Modificate ale Conștiinței - Pagina 4
Stări Modificate ale Conștiinței - Pagina 5
Stări Modificate ale Conștiinței - Pagina 6
Stări Modificate ale Conștiinței - Pagina 7
Stări Modificate ale Conștiinței - Pagina 8
Stări Modificate ale Conștiinței - Pagina 9
Stări Modificate ale Conștiinței - Pagina 10
Stări Modificate ale Conștiinței - Pagina 11
Stări Modificate ale Conștiinței - Pagina 12

Conținut arhivă zip

  • Stari Modificate ale Constiintei.doc

Alții au mai descărcat și

Psihoterapie

1. Care sunt principalele diferente metodologice intre cele trei forme de asistare psihologica? Gradul de severitate al tulburarii clientului -...

Rolul Terapiei Sugestive în Ameliorarea Depresiei la Alcoolici

Rolul terapiei sugestive in ameliorarea depresiei la alcoolici Introducere În România alcoolismul nu este privit ca o boală, cel puţin nu de...

Empatia

O mare varietate de definitii si metafore au fost oferite de literature de specialitate cu privire la empatie, incluzand: “Empatia este eul...

Neuropsihologia Atenției

NEUROPSIHOLOGIA ATENTIEI Exista numeroase puncte de vedere care ar putea fundamenta o teorie moderna a procesului atentiei. În decursul istoriei...

Psihoterapie

PROBLEME GENERALE ALE PSIHOTERAPIEI Psihoterapia aplicata de specialisti se deosebeste de demersurile empirice, de sfatuire prin faptul ca...

Comportamentul Social

Pentru o mai buna intelegere a subiectului propus vom face mai intai cateva precizari necesare pentru constructia interioara a lucrarii. In primul...

Statistică psihologică

1.– psihologia este o ştiinţă aplicată datorită celor două instrumente de măsurare ştiinţifică a psihicului uman: testul psihologic şi statistica...

Te-ar putea interesa și

Afectivitate-Motivatie-Inteligenta

AFECTIVITATEA “De ce oare oamenii de stiinta stiu atat de multe despre ceea ce inseamna un organism intr-un mediu, dar atat de putin despre ce...

Consumul de Droguri în Rândul Adolescenților Brașoveni

1. Motivarea alegerii temei\aAm stabilit ca tema de cercetare consumul de droguri in randul adolescentilor brasoveni. Fenomenul consumului de...

Evaluarea Culturii Organizaționale

INTRODUCERE Actualitatea temei de cercetare. În ultimii ani s-au produs modificări majore în societatea contemporană. Ca urmare a creşterii...

Comparatie Teoria Psihanalista - Teoria Asociationista

1 Realizaţi o analiză comparativă a următoarelor abordări ale creativităţii: teoria psihanalitică şi teoria asociaţionistă. Freud a explicat...

Starea de Somn și Veghe

Ideea din curs In partea mezencefalica a formatiunii reticulate este distribuit sistemul reticulat ascendent activator. Descoperirea insemnatatii...

Dependența de droguri

1. Natura problemei Una din marile probleme ale umanitatii din toate timpurile, cu un mare ecou in randul tinerilor a fost si este dependenta de...

Neuropsihologie și psihologie cognitivă

În sec. V î.e.n., Hippocrat descrie primele noţiuni privind dificultăţile de limbaj, pe care le-a denumit aphonie. Neuropsihologia este o...

Parapsihologie

Definiţia 1: Parapsihologia reprezintă un studiu ştiinţific efectuat asupra unor evenimente asociate cu experienţa umană. Deşi această definiţie...

Ai nevoie de altceva?