Sterotipurile

Introducere

Oamenii se gândesc tot timpul la alţi oameni şi îi judecă tot timpul. De pildă, dacă stai o vreme, să- i priveşti pe cei ce trec prin campusul unei facultăţi, ai putea presupune că unii sunt fotbalişti, alţii membrii ai unui cerc ştiinţific, iar alţii vreun grup de tocilari. O altă persoană îţi aminteşte de cel mai bun prieten al tău din liceu şi zâmbeşti.

Exemple mai dure de cunoaştere socială pot fi extrase dintr- un trecut mai apropiat: Osama bin Laden spunea în 2001 într- un interviu la televiziune că toţi americanii ar fi duşmanii Islamului – sau necredincioşi – şi deci toţi americanii ar trebui distruşi. Şi atacul terorist asupra Statelor Unite din septembrie 2001, oamenii din întreaga lume au devenit mai conştienţi de vecinii lor de origine arabă, întrebându- se dacă nu cumva ei aveau aceeaşi gândire antiamericană precum bin Laden şi adepţii săi.

Gândurile şi judecăţile noastre despre ceilalţi sunt mai mult decât pur şi simplu un mod de a ne omorî timpul. Ele au consecinţe. Modul cum îţi categoriseşti colegii de pluton, de pildă, determină modul cum vei interacţiona cu ei şi dacă îţi vor deveni prieteni sau rivali. Generalizarea făcută de bin Laden şi adepţii săi că toţi americanii sunt duşmanii lor, a dus la moartea a mii de civili nevinovaţi pe data de 11 septembrie 2001, iar suspiciunile ulterioare ce au planat asupra vecinilor de origine arabă au dus, în unele cazuri, la formarea a şi mai multe prejudecăţi şi conflicte determinate de ura interrasială.

Cum reuşeşti să cunoşti o persoană, când o întâlneşti pentru prima oară? Cum îţi formezi impresiile despre ceilalţi? Contează oare culoarea pielii sau vârsta? Forma sau mărimea corpului? Cu alte cuvinte, depind impresiile pe care ţi le faci despre oamenii pe care îi vezi pentru prima oară de apartenenţa etnică, de vârstă sau gen? Contează motivele tale ulterioare? Şi atunci contează dacă pur şi simplu treci pe lângă oameni pe stradă sau îţi cauţi un coleg de apartament? Sau dacă vrei ca ei să colaboreze cu tine la un proiect interesant? Aceste întrebări şi încă multe altele ne- au determinat să alegem această temă pentru discuţia despre stereotipuri, prejudecăţi şi discriminări în sistemul militar.

Lucrarea este structurată pe şase capitole. În primul capitol vorbim despre stereotipuri: despre origine termenului de stereotip; despre definiţiile care au fost date de- a lungul timpului acestui termen; despre cauzele formării stereotipurilor; despre natura acestora şi nu în ultimul rând despre controlarea stereotipurilor.

În al doilea capitol vorbim despre prejudecăţi: şi în acest capitol definim prejudecăţile; dăm exemple de câteva modele teoretice ale acestora; vorbim despre atitudinea lui Kant despre prejudecăţi; şi iarăşi vorbim despre răspunsurile pozitive la prejudecăţi.

În capitolul trei vorbim despre discriminări: definim termenul, vorbim despre diferenţierile categorială şi socială; despre individualizare; dăm exeple de discriminări şi, iarăşi, nu în ultimul rând, vorbim despre câteva măsuri pentru reducerea şi chiar împiedicarea discriminărilor

În capitolul patru vorbim despre stereotipurile, prejudecăţile şi discriminările din sistemul militar. În acest capitol dăm câteva exemple clare de astfel de percepţii despre cei de lângă noi şi de asemenea vorbim despre măsurile luate de statul şi armata României pentru împiedicarea acetora.

În capitolul cinci am realizat un studiu referitor la un stereotip conform căruia instituţia militară ar fi caracterizată de stilul de conducere autoritar, stil de conducere învechit şi demodat.

În ultimul capitol am realizat un studiu referitor la părerea militarilor despre femeile din cadrul armatei. În cadrul acestui studiu am dorit să aflăm cum văd atât tinerii cât şi cei mai în vârstă femeile din armată, dar de asemenea am dorit să realizăm o comparaţie referitoare la aceeaşi problemă între bărbaţii din cadrul armatei şi femeile din cadrul aceleiaşi instituţii.

Lucrarea se încheie cu câteva concluzii şi o secţiune de anexe în care putem găsi mai multe figuri, grafice şi tabele la care se face referire pe tot parcursul lucrării.

1. Stereotipuri

1.1.Etiomologia şi definiţia conceptului de stereotip

Termenul de “stereotip” derivă din termenii greceşti “stereos” care se traduce prin formă sau solid şi “typos” care înseamnă formarea unei impresii, tipologie sau model. Iniţial termenul de stereotip denumea o piesă din plumb turnată în matriţe speciale utilizată în tipografii. În ştiinţele sociale a fost introdus în anul 1922 de către Lippman pentru a denumi imaginile mintale prin intermediul cărora realizăm judecăţile sociale şi filtrăm realitatea obiectivă (Henwood, Giles, Coupland & Coupland, 1993).

Stereotipul reprezintă o idee preconcepută, neîntemeiată pe date precise, ci doar pe anecdote, care se impune membrilor unui grup.

Cunoştinţele noastre despre lucruri nu se bazează adesea decât pe „se spune”: vorbim de calmul britanicului, de curajul germanului, de vigoarea turcului, fără a fi verificat vreodată aceste clişee. Toate stereotipurile propagate de către mass- media sunt false, spune sociologul R. T. La Pierre (1994). Variabilele cu starea relaţiilor dintre grupuri, ele devin inamicale o dată cu creşterea tensiunii (R. Aron, 1995) şi constituie un obstacol în calea comunicării, influenţând chiar şi percepţiile.