Stresul în Domeniul Militar

Stresul reprezinta un aspect normal si necesar al vietii, aspect de care omul nu poate scapa. Stresul poate genera un disconfort temporar si, de asemenea, poate induce consecinte pe termen lung. In timp ce prea mult stres poate altera atat starea de sanatate a unui individ, cat si bunastarea acestuia, totusi, un anumit volum de stres este necesar pentru supravietuire. Stresul se poate concretiza in diminuarea normalitatii functiilor sau chiar in aparitia bolilor, dar poate ajuta persoana aflata intr-o stare de pericol prin ajustarea mecanismelor de coping.

Sindromul general de adaptare (SGA) este caracterizat prin trei stadii:

- Reactia de alarma ce reprezinta primul raspuns al organismului, mobilizarea generala a fortelor de aparare a organismului. Acest prim stadiu cuprinde doua faze: faza de soc (caracterizata prin hipotensiune, hipotermie, depresie nervoasa, etc.), cu vatamarea sistemica (generala) brusca, urmata apoi de o faza de contrasoc, in care apar fenomenele de aparare (hiperactivitatea cortico-suprarenalelor, involutia aparatului timico- limfatic, etc.).

- Stadiul de rezistenta in care sunt activate mecanismele de autoreglare. Cuprinde ansamblul reactiilor sistemice provocate de o expunere prelungita la stimuli fata de care organismul a elaborat mijloace de aparare.

- Stadiul de epuizare este foarte asemanator reactiei de alarma, datorita prelungirii actiunilor agentilor nocivi, adaptarea organismului cedeaza.

Stresul poate fi generat de catre o diversitate de situatii sau evenimente, de la modificarea comportamentului, a obiceiurilor de somn sau de hranire, pana la decesul partenerului de casatorie, a parintilor sau a copiilor. Volumul de stres indus de acesti stresori depinde nu doar de perceptia individului, ci si de factori precum tipul de stresori, intensitatea si durata acestora.

Stresul in organizatia militara

Fenomen curent al vietii moderne, ca urmare a cresterii ritmului solicitarilor si variatiilor ambiantei, stresul are in armata si, in deosebi pe campul de lupta, o importanta insemnata in influentarea negativa a moralului trupelor, in diminuarea capacitatii de lupta a militarilor si unitatilor.

Situatiile generatoare de stres pot fi de natura fizica (zgomot, temperatura, spatiu limitat, incendii, cutremure), psihologica (teama, conflict, presiune), sociala (neadaptare,

excludere.sociala

In general, orice stimul intern sau extern care depaseste sau scade sub un anumit prag poate constitui o sursa de stres, afectand conduita si activitatea psihica a unei persoane.

Pentru domeniul militar, recunoasterea operativa a prezentei stresului la cadrele militare are o importanta deosebita, constituie primul pas in controlul si stapanirea acestui fenomen, asigurandu-se indeplinirea misiunilor fara pierderea eficientei. Odata cu identificarea manifestarilor stresului se pot folosi, individual si colectiv, metode si tehnici de scadere a intensitatii lor, de limitare a efectelor negative generate de acest fenomen.

Cai si modalitati de instruire a militarilor in vederea depasirii stresului in activitatea militara:

- desfasurarea unei intense si eficiente pregatiri militare generale si de specialitate, aceasta fiind principala cale de crestere a capacitatii adaptative si antistres a personalului;

- realizarea la militari a unei foarte bune conditii fizice capabila sa le sustina eforturile aspre impuse de armata;

- insusirea de catre militari a unor modalitati de depasire a stresului si efectuarea de antrenamente pentru dezvoltarea acestor tehnici;

- stabilirea, indeosebi in timpul aplicatiilor tactice a unui raport optim intre efort, activitate si odihna;

- repartizarea corecta, rationala a sarcinilor si misiunilor in raport cu gradul lor de dificultate si cu capacitatile oamenilor;

- rezolvarea operativa si pozitiva a problemelor personale si de familie ale militarilor;

- asigurarea functionalitatii optime a sistemului de informatii de jos in sus, de sus in jos si pe orizontala.

Ecuatia personala isi pune amprenta pe toate aspectele interactiunii individului cu ambianta: evaluarea situatiei stresante, reactivitatea particulara a subsistemelor psihofiziologice solicitate, vulnerabilitatea sau toleranta la stres.

Stapanirea" fenomenului de stres impune atat relevarea aspectelor teoretice si practice ale raspunsurilor (reactiilor) individului- colectivului la acest sindrom, cat si cunoasterea foarte exacta a cerintelor si solicitarilor generatoare de stres, denumite: "situatii stresante", "factori stresanti", "stresori". Deosebindu-se de celelalte activitati sociale, printr-o multitudine de conditii si particularitati specifice, activitatea in domeniul militar contine importante surse potentiale de stres, numarandu-se, din acest punct de vedere, printre cele mai stresante profesii.