Studiu de caz al evoluției abilitații de a învăța, cu focalizare pe strategiile și stilul de învățare și studiu

Introducere

Diferenţe de învăţare

Profesorii ştiu în prezent că modul în care învaţă elevii variază foarte mult. Elevii au fiecare puncte forte şi altele mai slabe, care pot fi dezvoltate şi îmbunătăţite printr-o instruire eficientă. Învăţarea bazată pe proiecte care integrează tehnologia reprezintă o modalitate foarte bună de a utiliza punctele forte ale elevilor pentru a-i ajuta să gândească mai bine şi să înveţe autonom.

Sarcinile de proiect care le dau elevilor posibilitatea de a-şi folosi stilurile individuale de învăţare nu sunt totuşi o cale directă pentru dezvoltarea gândirii de nivel superior. Este posibil să se creeze produse care reflectă o gândire superficială. (Ennis, 2000). Cu toate acestea, factorii motivaţiei asociaţi cu alegerea, atunci când stilurile individuale de învăţare sunt vizate în cadrul proiectelor, sugerează că predarea în vederea dezvoltării capacităţilor de gândire în contextul stilurilor individuale de învăţare sporeşte probabilitatea ca elevii să dezvolte aceste capacităţi.

Stilurile vizual, auditiv şi kinestezic

Cea mai simplă şi mai răspândită modalitate de a identifica diferite stiluri de învăţare se bazează pe simţuri. Denumit în mod curent modelul VAK (visual, auditory, kinesthetic learning styles), acest cadru descrie stilurile celor care învaţă ca vizual, auditiv sau chinestezic. Cei cu un stil de învăţare vizual procesează cel mai eficient informaţii în formă vizuală; cei cu stil de învăţare auditiv înţeleg cel mai bine ascultând şi cei cu un stil kinestezic/tactil învaţă mai bine prin atingere şi mişcare. Un studiu efectuat de Specific Diagnostic Studies a arătat că 29% din toţi elevii din şcolile de învăţământ primar şi secundar au un stil de învăţare vizual, 34% au un stil auditiv şi 37% au un stil kinestezic/tactil (Miller, 2001).

Stilurile de învăţare vizual, auditiv şi kinestezic:

Vizual imagini, filme, grafice, diagrame, tabele, modele

Auditiv lectură, înregistrări audio, povestire, muzică, verbalizare, întrebări

Kinestezic interpretare, joc de roluri, modelare în lut

Există multe inventare şi chestionare online care ajută la determinarea stilului preferat de învăţare. Deşi cele mai multe nu se bazează pe studii ştiinţifice, oferă o înţelegere a preferinţelor legate de modul de învăţare. Profesorii trebuie să dea totuşi dovadă de precauţie cu privire la stilurile de învăţare ale elevilor pe care aceştia le-au determinat ei înşişi. Cercetătorii Barbe, Milone şi Swassing (citaţi de Cotton, 1998) susţin că preferinţele celor care învaţă nu reprezintă neapărat şi domeniile în care aceştia se descurcă cel mai bine. În plus, un stil de învăţare nu este potrivit pentru orice tip de conţinut. Deşi e posibil să înveţi câte ceva despre conducerea unei maşini urmărind sau ascultând pe cineva vorbind despre asta, puţini dintre noi am fi dispuşi să mergem cu o maşină condusă de cineva care nu are suficientă experienţă practică de condus. Alegerea unor metode de predare în funcţie de stilurile de învăţare bazate pe simţuri necesită o cunoaştere aprofundată a materiei şi o judecată solidă din partea profesorului.

Studiu de caz

Întrebări iniţiale:

Cum poate fi folosit şi dezvoltat stilul de învăţare al elevului?

Cum poate fi îmbunătăţită motivaţia de învăţare în funcţie de preferinţele elevului?

Metode de colectare ale informaţiei: metoda observaţiei şi metoda interviului cu profesorii, cu colegii şi cu elevul.

Caz:

Mihai este elev în clasa a XII-a, specializarea ştiinţe ale naturii, la un liceu teoretic. Media lui generală este în jur de 8. Se observă totuşi că Mihai are note foarte bune la limbile străine. Profesorii de limbi străine spun că Mihai se descurcă foarte bine atunci când are sarcina de a povesti oral sau de a purta o conversaţie în engleză sau franceză. Totuşi profesorii au semnalat că face unele greşeli de scriere ale cuvintelor. Deasemena, profesorii de ştiinţe ale naturii au remarcat faptul că Mihai reţine mult mai bine lecţia atunci câmd se exectută şi lucrări de laborator care exemplifică materialul predat.