Teoria Disonanței Cognitive

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 2868
Mărime: 14.87KB (arhivat)
Cost: 4 puncte

Extras din document

Disonanţa cognitivă a fost explicată pentru prima oara în 1957 de către profesorul de psihologie de la Universitatea Standford, Leon Festinger în lucrarea „A Theory of Cognitive Dissonance”. Ulterior ea a fost studiată şi prelucrată şi de către alţi psihologi precum Baron şi Byrne.

Noţiunea de “disonanţă cognitivă” desemnează un disconfort psihologic produs de existenţa a cel puţin două elemente cognitive (informaţii, comportamente, opinii, senzaţii etc.), care se neagă sau se contrazic reciproc. Baron & Byrne (2004) definesc disonaţa cognitivă ca pe o “stare internă de disconfort ce apare atunci când indivizii observă inconsecvenţă între două sau mai multe atitudini sau între atitudini şi comportament”. Festinger numeşte disonanţă cognitivă lipsa consensului între opiniile, atitudinile, cunoştinţele şi valorile unei persoane (1957, p. 260).

Conform Dicţionarului de Psihologie Socială publicat de Editura Ştiinţifică Şi Enciclopedică în 1981, disonanţă cognitivă desemnează “discordanţă sau contradicţie în cunoaştere, pricinuită de informaţii contradictorii privitoare la acelaşi obiect, situaţie sau eveniment şi care este trăită de subiect tensional, ca stare de dezechilibru cognitiv, de nelinişte psihică (L.Festinger, 1957). De asemenea, această disonanţă cognitivă se mai poate manifsta ca un dezacord între atitudine şi realitate (R. Pinto, 1969). Disonanţa cognitivă creează tendinţa şi nevoia subiectului de a reduce starea tensională şi a realiza echilibrul cognitiv necesar, fie prin obţinerea uneor noi informaţii congruente cu cunoaşterea iniţială (C. E. Osgood, P. F. Tannenbaum, 1955), fie prin schimbarea atitudinii subiectului faţă de obiectul, situaţia, evenimentul dat. În consecinţă, şi schimbarea de atitudini se poate provoca prin crearea unei disonanţe cognitive la început, iar apoi prin suplimentare de informaţii în direcţia echilibrului cognitiv dorit (F. Heider, 1946). În activitatea de cunoaştere starea de disonanţă poate avea un rol motivaţional: de mobilizare a individului în direcţia suplimentării informaţiilor, a stabilizării lor ori a reconsiderării unor cunoştinţe şi idei în raport cu noile date primite. (A. B. T.)”

Psihologul Leon Festinger a propus această teorie în 1957 după ce a publicat cartea “When Prophecy Fails” (“Când profeţia dă greş”), observând persistenţa credinţei contraintuitive a membrilor unui cult UFO al Apocalipsei şi creşterea numărului de convertiri după ce profeţia liderului a fost infirmată. Presupusul mesaj trimis de extratereştrii, unei femei în 1956, ce prevestea ditrugerea pământului, a devenit o aşteptare infirmată care a crescut disonanţa dintre cogniţii, astfel determinând majoritatea membrilor cultului să reducă disonanţa acceptând o nouă profeţie: aceea că extratereştrii au cruţat planeta datorită credinţei respectivului cult.

Au fost utilizate mai multe metode experimentale pentru a dovedi existenţa disonanţei cognitive, cum ar fi:

- Studii de complezenţă indusă (“acord forţat”), în care participanţii erau rugaţi să se comporte contrar atitudinilor lor (Festinger&Carlsmith, 1959; Harmon-Jones, Brehm, Greenberg, Simon&Nelson, 1996);

- Studii postdecizionale, în care sunt studiate alternativele respinse ale unei decizii (Brehm,1956; Harmon-Jones & Harmon-Jones,2002; Egan, Santos & Bloom, 2007);

- Studii ale modalităţilor şi căilor prin care oamenii caută informaţii ce sunt consonante cu părerile lor, astfel încât să evite disonanţa cognitivă (Frez,1982);

- Studii ale felurilor în care oamenii răspund informaţiilor care sunt inconsistente cu principiile, credinţele, atitudinile sau angajamentele lor (Festinger, Riecken & Schachter, 1956; Batson, 1975; Burris, Harmon-Jones, Tarpley, 1997);

- Studiul jucăriilor interzise (Aronson & Carlsmith, 1963).

Studiul jucăriilor interzise

Aronson şi Carlsmith au studiat prin acest experiment justificarea cognitivă şi supunerea forţată la copii.

Experimentatorii au pus un grup de copii să aprecieze care jucării îi atrag mai mult, dintr-un set de jucării prezentat, şi care îi atrag mai puţin. Apoi experimentatorul a ales câte o jucărie care copiilor le plăcea foarte mult, i-a pus într-o cameră cu acea jucărie şi a părăsit camera. Înainte să plece din cameră, experimentatorul a spus la jumătate dintre copii că dacă se vor juca cu acea jucărie vor fi sever pedepsiţi şi celelilalte jumătăţi că vor suferi o pedeapsă moderată.

Mai târziu, când pedeapsa, atât cea severă cât şi cea moderată, a fost înlăturată, copiii care ar fi suferit pedeapsa moderată nu se mai jucau acum atât de mult cu acea jucărie, deşi în acest moment nu ar mai fi fost nicio repercusiune.

Când au fost întrebaţi, copiii din condiţia moderată a pedepsei, şi-au exprimat un dezinteres mai mare decât era aşteptat pentru o jucărie pe care iniţial o plăceau foarte mult. În mod alternativ, deziderabilitatea jucăriei a crescut pentru copiii din condiţia severă a pedepsei.

Studiul a pus în evidenţă efectul suprajustificării şi insuficientei justificări asupra cogniţiei.

În cazul suprajustificării, atitudinile şi părerile personale ale copilor nu se schimbă deoarece ei au o justificare exterioară puternică pentru acţiunile lor. Copiii ameninţaţi cu pedeapsa severă au avut o bună justificare exterioară penrtu care nu s-au juact cu jucăria, şi anume faptul că ştiau că vor fi pedepsiţi cumplit dacă s-ar fi jucat cu aceasta. Totuşi, ei încă erau atraşi de respectiva jucărie şi o dată ce pedeapsa a fost înlăturată ei erau mai dispuşi să se joace cu ea.

În paralel, copiii care ar fi suferit o pedeapsă moderată au prezentat o justificare insuficientă deoarece trebuiau să-şi explice motivul pentru care nu au vrut să se joace cu jucăria de vreme ce motivaţia externă, gradul de severitate al pedepsei, nu era suficient de puternic în sine. Astfel, ei au acceptat că jucăria nu era atât de atractivă şi de aceea ei nu au mai fost atraşi de ea când pedeapsa a fost înlăturată.

Preview document

Teoria Disonanței Cognitive - Pagina 1
Teoria Disonanței Cognitive - Pagina 2
Teoria Disonanței Cognitive - Pagina 3
Teoria Disonanței Cognitive - Pagina 4
Teoria Disonanței Cognitive - Pagina 5
Teoria Disonanței Cognitive - Pagina 6
Teoria Disonanței Cognitive - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Teoria Disonantei Cognitive.doc

Alții au mai descărcat și

Anxietatea si Stima de Sine

INTRODUCERE Teama, în doze moderate, creşte acuitatea perceptivă, capacitatea de concentrare a atenţiei, face ca gândirea să fie mai clară şi mai...

Studiul Relatiei Personalitate – Personaj - Aspecte Particulare ale Interactiunii lor Dinamice

Argument „Lumea este o scena si oamenii sunt doar actori.” William Shakespeare (Cum va place) Termenul de personalitate este polisemantic,...

Psihoterapia Cognitiv-Comportamentala

1.REPERE ISTORICE IN EVOLUTIA PSIHOTERAPIEI COGNITIV- COMPORTAMENTALE Aceste terapii, în mod deosebit cele comportamentale îşi au originea în...

Comportamentul Prosocial

Aflam zilnic din ziare,de la radio si TV ca oamenii se ajuta, salveaza vieti, doneaza sume de bani pentru sinistrati, ofera adapost, ofera locuri...

Sterotipurile

Introducere Oamenii se gândesc tot timpul la alţi oameni şi îi judecă tot timpul. De pildă, dacă stai o vreme, să- i priveşti pe cei ce trec prin...

Terapia cognitiv-comportamentală

1. Terapia cognitiv-comportamentală – cadru general Tearapia cognitiv-comportamentală reprezintă un ansamblu de tehnici bazate pe teoriile...

Motivația

I. Motivaţia - concept, rol şi forme de bază Termenul de motivaţie a apãrut in literatura de specialitate in jurul anului 1930 şi a cunoscut pânã...

Psihoterapii Cognitive - Tehnici de Consiliere Behavioriste

Tehnici de consiliere behavioriste Psihoterapiile cognitive şi comportamentale (CBT) sunt abordări psihologice bazate pe principii ştiinţifice, pe...

Te-ar putea interesa și

Psihologie Sociala

P soc are ca obiect psihicul oamenilor, colectivelor, maselor de oameni, fenom psih care se form în cadrul rel dintre oameni care constituie acele...

Bazele Teoretice și Aplicative ale Psihologiei

1. Momente cruciale în evoluţia psihologiei. - Introspecţionismul. - Introspecţionismul – curent ce îşi poartă numele de la metoda de...

Psihologie Sociala

1.Obiectul si problematica psihologiei sociale : definitie, caracterizare generala, importanta, evolutie istorica, principalele problem abordate in...

Sociologia Opiniei Publice

Elogiul si defaimarea opiniei Din cele mai vechi timpuri fenomenul pe care am putea sa îl numim astazi “opinie publica” a fost valorizat atât...

Comportament Organizațional

Comportamentul organizational se refera la ceea ce se întâmpla în organizatii. Pare destul de simplu pentru ca fiecare dintre noi face parte,...

Psihologie Socială

Cuvânt înainte Psihologia socială sau psihosociologia, cum cred că este mai corect să denumim câmpul de cunoaştere ştiinţifică a interacţiunii...

Autopersuasiunea

Pâna acum ne au preocupat mecanismele psihologice prin care modificarea atitudinilor poate sa conduca, în anumite conditii, la un anumit...

Psihologia Socială

Obiectul psihologie sociale I.1.Ce este psihologia socială ? Ca şi psihologia în genere, psihologia socială are un lung trecut sub aspectul...

Ai nevoie de altceva?