Terapia cognitiv comportamentală la copii

Pentru a intelege conceptul de TCC trebuie sa stim ce inseamna o terapie ,precum si ce desemneaza terapia cognitiva si comportamentala in cadrul TCC.

Terapia consta in totalitatea metodelor si procedeelor folosite in tratamentul unei boli .

In cazul terapiei cognitive se actioneaza asupra problemelor emotionale produse de modul eronat de interpretare a unor evenimente , ci nu de evenimentul in sine. Terapia cognitiva se concentreaza asupra nivelului cognitiv . Cognitiile sunt considerate ca cele mai importante legaturi in lantul evenimentelor care duc la tulburari comportamentale sau la disfunctii psihologice.Nivelul cognitiv se refera la procesariile informationale si de continut , ce determina calitatea nivelului subiectiv .

Stariile emotionale afecteaza detectarea ,codificarea, stocajul , rearanjarea si intelegerea informatiilor .Strategia la care apeleaza terapia cognitiva se bazeaza pe interpretarea evenimentelor in mod adaptativ , adica urmareste o restructurare a cognitiilor , un control si o gestionare a starii de distress(stress negativ) , precum si o modificare a mecanismelor de coping dezadaptativ emotional .In acest sens terapia cognitiva actioneaza asupra depresiilor , alcoolismului , bulimiei , anorexiei , tulburarilor sexuale , dar si asupra esecului scolar. Tehnicile cognitive pentru copiii includ urmatoarele strategii: trainingul autoinstructiei, strategii pentru autoconducere,, trainingul rezolvarii problemelor, trainingul relaxarii.

Terapia comportamentala actioneaza asupra nivelului comportamental ,ce se refera la un comportament motoriu invatat si aflat sub control voluntar. Se concentreaza asupra schemelor mentale si a gandurilor automate(ex. : suna telefonul –interpretam imediat ca s-a intamplat ceva grav) . In terapia comportamentala actionam asupra fobiilor si obsesiilor .

Terapia cognitiv- comportamentala (TCC) este o fuziune a celor doua terapii amintite anterior , ce impartasesc acelasi tip de abordare empirica si pragmatica a psihopatologiei si psihoterapiei. TCC se concentraza asupra relatiei gand-emotie-comportament , deoarece se considera ca ,, ceea ce gandesc influenteaza modul in care simt si actionez’’ . Se axeaza pe dificultatiile cu care se confrunta persoana ,,aici si acum’’ si pe rezolvarea problemelor acestuia intrun timp cat mai scurt posibil , aproximativ 6 luni .

Plecand de la opinia lui SKINNER ,, copii nu se nasc cu un comportament rau ,ci

il invata ca raspuns la mediu , de aceea ce a fost invatat poate fi dezvatat ‘’ ; terapia TCC

trebuie sa se concentreze asupra comportamentului problema; prezent la copil.

Comportamentul problema este un raspuns invatat de la un mediu disfunctional ,

imbraca forma unui mecanism de adaptare care-i ofera copilului un sentiment de control , chiar daca pentru ceilalti este un comportament antisocial . Problema nu apare numai la nivel de actiune, dar si in gandurile si trairile copilului ..

Copii cu tulburari de comportament au tendinta de a blama pe altii in loc sa-si asume responsabilitatea faptelor. Unii copii , se simt coplesiti de sentimental lucrurior rele ce li se intampla indiferent de ce eforturi fac pentru a le evita .

Terapeutul in TCC trebuie sa-i identifice felul in care aceste probleme ii afecteaza gandurile .In acest sens TCC se fondeaza pe invatarea unor noi comportamente

plecand de la elaborarea unor noi ganduri , idei dupa constatarea ca cele vechi nu duc la nimic bun . TCC se aplica doar pentru partea vizibila a comportamentului ce cauzeaza suferinta si disconfort la copilul in cauza .

Exista doua sarcini de baza in invatare, des intalnite in terapia copilului:

1. achizitia, invatarea comportamentului dorit, dezirabil (autocontrol, fluenta verbala, abilitati sociale, academice), acel comportament care este in deficit

2. reducerea raspunsului nedorit in repertoriul comportamental al copilului (agresiune, furt, ticuri faciale, anxietate, fobie, bulimie etc.) sau inlocuirea unui raspuns cu altul (asertivitate in locul timiditatii).

Terapeutul trebuie sa-i invete pe copii sa-si controleze comportamentul prin schimbarea atitudini la respectivi . pentru ca acest lucru sa fie posibil terapeutul apeleaza la un program de control al comportamentului ce are la baza principiul ,, toate actiunile au consecinte’’ , la tehnica time-out si la diferite tipuri de intariri a comportamentului . joc de rol , modelarea , controlul stimulilor , satietatea.

Programul de control al comportamentului se centreaza pe ideea ca toate actiunile au consecinte, iar pentru a evita consescintele negative trebuie sa ne controlam comportamentul.

La copii mici ce prezinta tulburari de adaptare , TCC se realizeaza sub forma de joc . Copii comunica mai usor sentimente si trairi sufeletesti prin modul in care se joaca cu: creioane colorate , animale , soldatei , papusi ce reprezinta pe mama si tata ,bunica , fratele etc.

La copii mai mari se pot analiza visele si trairile sufeletesti din prisma reletariilor personale ale acestora . Acestia sunt incurajati sa vorbeasca deschis fara nici o inhibitie , intrun mediu securizant bazat pe incredere .

Tehnica time-out consta in excluderea copilului din mediul care-i intareste comportamentul dezadaptativ .In cazul copiilor intre 3 si 4 ani , timpul alocat este de 10 minute si se creste treptat pentru fiecare an de varsta..