Cuprins
- Aspecte teoretice ..3
- Formele violentei .6
- Factori favorizanti 9
- Consecinte si efecte .. .10
- Violenta domestica in contextul SARS-CoV-2 . 14
- Concluzii 16
- Bibliografie 17
Extras din referat
ASPECTE TEORETICE
„Violența domestica" se defineste ca orice act vătămător, fizic sau emoțional care are loc între membrii unei familii. Aceasta poate include un singur episod sau mai multe acte de violență, formând un model de comportament abuziv prin exercitarea controlului. Violența în familie este un comportament intenționat, avand ca scop stabilirea și exercitarea puterii și controlului asupra altei persoane.
Violența este folosită pentru a intimida, umili sau înfricoșa victima. Bărbații deseori folosesc violența împotriva partenerelor lor intime, inclusiv asupra actualelor sau fostelor soții, prietene ori partenere.
Violența apare atunci când o persoană obține și menține puterea și controlul asupra unei alte persoane, în cadrul unei relații intime. Este un model de comportament, în care partenerul intim aplică violența fizică, constrângerea, amenințările, intimidarea, izolarea și abuzul emoțional, sexual și economic pentru a controla sau schimba comportamentului celuilalt partener. Abuzatorul ar putea fi soțul sau fostul soț, concubinul sau partenerul chiar și dacă acestia nu locuiesc împreună.
Pentru a înțelege mai bine toate modalitățile pe care le poate folosi abuzatorul pentru a deține puterea și controlul asupra victimei, am folosit schema numita adesea "Cercul Puterii și Controlului ".
‘Violența domestică’ | Serbănoiu, Lăcrămioara
Cercul Puterii și Controlului demonstrează relația dintre violența fizică, cea sexuală și intimidarea, coerciția și manipularea soției și copiilor care sunt deseori folosiți de abuzator. Abuzatorul folosește aceste tactici pentru a menține puterea și controlul obținut prin violența fizică și sexuală. Chiar și un singur incident de violență fizică sau amenințare cu violența fizică poate fi suficient pentru instalarea puterii și controlului asupra partenerei.
Acest control și putere este apoi susținut de abuzul non-fizic și coerciție. De exemplu, un abuz verbal urmat de un abuz fizic dispune de pericolul producerii unui nou abuz fizic și astfel ar putea să fie suficient pentru a asigura puterea și controlul abuzatorului chiar și fără aplicarea violenței fizice propriu-zise.
Intr-o relatie abuziva, victima si agresorul se misca in cadrul a trei stadii care se repeta ciclic, ceea ce face sa creasca intensitatea si destructurarea:
- stadiul I- este faza construirii tensiunii in care presiunile asupra victimei incep sa se structureze; in aceasta faza, victima inceacrca sa controleze comportamentul abuzatorului, prin alterarea proprpiului comportament;
- stadiul al 2-lea- este faza incidentelor cu agresivitate severa, implica uneori perioade prelungite a unei astfel de agresivitati;
- stadiul al 3-lea- este numit si stadiul dragostei si caintei, pocaintei, care nu implica neaparat acte de tandrete, ci o perioada de calm, de incetare a batailor; ea poate fi mai lunga sau mai scurta ca durata, dupa care ciclul se reia.
Teoria ciclului violentei ne arata, prin urmare, cum femeile sunt incet, incet “invatate” ca nu pot face nimic ca sa scape de agresorii lor. Ciclul incepe incet si adeseori cea de-a treia faza este cea mai lunga si are cel mai mare impact asupra femeilor. La inceputul relatiei conflictuale, violente, aceasta faza implica aproape intotdeauna o forma de promisiune a agresorului ca se va schimba si ca nu se va mai imtampla niciodata.
Caracteristici principale ale violenței în familie:
- Violența în familie este un comportament învățat;
- Violența în familie este un comportament repetitiv și cuprinde diferite tipuri de abuz care pot trece dintr-unul în altul sau în combinație;
‘Violența domestică’ | Serbănoiu, Lăcrămioara
- Făptuitorul este cauza violenței domestice și nu consumul de alcool, victima sau relațiile dintre ei;
- Pericolul pentru victimă și copii crește pe timpul separării dintre parteneri;
- Comportamentul victimei depinde de modurile de supraviețuire la care a aderat.
Bibliografie
1. Psihologie Judiciara- suport curs ID
2. Legea 174/2018 din 13 iulie 2018 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie
3. Curcă G., Buda O., Căpățână C., Marinescu M., Hostiuc S. et a., Study on domestic
violence: a legal medicine perspective, Romanian Journal of Legal Medicine, 2008- http://www.rjlm.ro/index.php/arhiv/65
4. A New Covid-19 Crisis: Domestic Abuse Rises Worldwide- https://www.nytimes.com/2020/04/06/world/coronavirus-domestic-violence.html
5. https://www.euronews.com/2020/03/28/domestic-violence-cases-jump-30-during-lockdown-in-france
6. Ellsberg M., Haise L., Bearing Witness: Ethics în domestic violence research, Lancet,
2000- https://www.eubios.info/EJ142/ej142d.htm
7. Fontes L.A., Ethics în Violence Against Women Research: The Sensitive, the Dangerous, and the Overlooked, Ethics & Behavior, 2004- http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.444.2992&rep=rep1&type=pdf
8. Gracia E., Herrero J., Acceptability of domestic violence against women în the European Union: a multilevel analysis, Journal of Epidemiology and Community Health, 60: 2006- https://www.researchgate.net/publication/200687872_Study_on_domestic_violence_A_legal_medicine_perspective
9. WHO, Violence against women, 2011- https://www.who.int/bulletin/volumes/89/1/10-085217/en/
10. Sorin Hostiuc, Cristian George Curcă, Dan Dermengiu- “CONSIMÞÃMÂNT șI
CONFIDENÞIALITATE ÎN ASISTENÞA MEDICALÃ A FEMEILOR VICTIME ALE VIOLENÞEI DOMESTICE”- Revista Română de Bioetică, Vol. 9, Nr. 1, Ianuarie - Martie 2011 (https://www.researchgate.net/profile/Sorin_Hostiuc/publication/235618602_Consent_and_confidentiality_in_medical_assistance_for_women_victims_of_domestic_violence/links/0c9605217168d5c7fa000000/Consent-and-confidentiality-in-medical-assistance-for-women-victims-of-domestic-violence.pdf)
Preview document
Conținut arhivă zip
- Violenta domestica.pdf