Visul

1. Toata lumea viseaza?

Da. Studiile de laborator au aratat ca cele mai dinamice visuri le avem in timpul tipului de somn caracterizat de miscarea rapida a ochilor (REM - Rapid Eye Movement). In timpul somnului REM creierul este foarte activ, ochii se misca sub pleoape in toate directiile si muschii mari ai corpului sunt relaxati. Somnul REM apare la fiecare 90 - 100 de minute, de 3 - 4 ori pe noapte si dureaza mai mult pe masura ce noaptea inainteaza. Ultima perioada REM poate dura in jur de 45 de minute. Visurile mai putin dinamice se produc in restul noptii.

2. De ce oamenii intampina greutati in a-si reaminti visurile?

Unii oameni nu au dificultati in a-si reaminti constant o parte din visuri, in timp ce altii nu si le amintesc decat ocazional sau chiar deloc. Aproape tot ce se intampla in timpul somnului - visurile, gandurile care apar noaptea , precum si amintirile din treziri scurte - sunt uitate pana dimineata. Este ceva legat de fenomenul somnului in sine, care face dificila reamintirea a ceea ce s-a intamplat; din aceasta cauza cele mai multe visuri sunt uitate daca nu sunt scrise.

Cateodata se intampla sa ne amintim un vis mai tarziu, in timpul zilei sau in alta zi, ceea ce inseamna ca amintirile nu sunt total pierdute dar, din anumite motive, este foarte greu sa le recapatam. Somnul si visurile sunt, de asemenea, afectate de o mare varietate de droguri si medicamente, inclusiv alcoolul. Mai mult, incetarea brusca a unui anumite medicatii poate cauza cosmaruri. Este recomandabil sa discutati cu medicul vostru efectele pe care le au medicamentele prescrise.

Cei mai importanti factori care influenteaza amintirea visurilor sunt starea de odihna fizica si psihica. Cu cat suntem mai odihniti, adica ne acordam timpul necesar pentru somn, cu atat capacitatea de reamintire a visurilor creste.

3. Au visurile vreo semnificatie?

Desi oamenii de stiinta continua sa dezbata aceasta problema, cei mai multi oameni, care lucreaza cu visurile lor, au aflat ca visurile sunt pline de semnificatii pentru ei. Visurile sunt folositoare pentru a invata mai multe despre sentimentele , gandurile, comportamentul, motivele, valorile celui care le-a visat. Multi descopera ca visurile ii pot ajuta in rezolvarea problemelor pe care le au. Mai mult, artistii, scriitorii si oamenii de stiinta sunt adesea inspirati de visurile lor.

4. Este normal sa avem cosmaruri?

Cosmarurile sunt foarte frecvente printre copii si destul de dese printre adulti. Adesea, cosmarurile sunt cauzate de stres, experiente traumatizante, dificultati emotionale, droguri, medicamente sau boala. Exista oameni care au frecvent cosmaruri care nu au legatura cu viata lor reala. Studii recente sugereaza ca acesti oameni tind sa fie mult mai deschisi, senzitivi, increzatori si emotionali decat oamenii obisnuiti.

5. Pot visurile sa prevada viitorul?

Exista multe exemple de visuri care par sa prezica evenimente viitoare. Cauzele unora dintre acestea pot fi coincidenta, o memorie defectuoasa, sau legaturi inconstiente ale unor informatii deja cunoscute. Unele studii de laborator au condus la visuri predictive, clarviziuni si visuri telepatice; rezultatele acestora au fost insa foarte variate atat timp cat aceste visuri sunt dificil de studiat in conditii de laborator.

6. Este posibil sa controlam visurile?

Va puteti adesea influenta visurile prin autosugestie, inainte de a adormi. O alta metoda de a influenta visurile este asa numita visare lucida, in care sunteti constienti ca visati, in timp ce sunteti treji in vis. Cateodata oamenii au astfel de visuri in mod spontan. Este posibil sa invatati cum sa mariti durata visarii lucide si capacitatea dvs de a influenta cursul evenimentelor din vis. Unele lucruri sunt mai usor de controlat decat altele, insa controlul complet nu va fi posibil probabil niciodata. Unii dintre profesionistii in acest domeniu pun in discutie incercarea de a controla visurile si ne incurajeaza, mai degraba, sa invatam sa le intelegem si sa ne bucuram de ele.

Neuropsihologia somnului si a visului

1. Ce sunt visele cerebrale?

Manifestarile electrice ale activitatii creierului sunt undele cerebrale. Acestea sunt particularizate in functie de amplitudinea undei, frecventa, pattern-ul specific.Aparatul care masoara si inregistreaza aceste unde cerebrale este electroencefalograful. Acesta are 16 electrozi de contact (care iau contact direct cu pielea capului) si sunt sensibili la curentii bioelectricici ai creierului. Acesti electrozi sunt amplasati in toate partile craniului, pentru a inregistra modificarile din toti lobii creierului (frontal, central, parietal, occipital, temporal) .Exista cinci tipuri de unde cerebrale principale si peste zece tipuri secundare.

Tipurile principale de unde sunt: Gama, Beta, Alfa, Theta, Delta.

2. Care sunt stadiile somnului?

Sub aspect neurofiziologic stadiile somnului descrise de cercetatorii americani N. Kleitman si W. Dement sunt urmatoarele:

I. Somnolenta

Undele Beta cresc in amplitudine (Beta subvigil); procentul de unde Alfa in lobul posterior (parietal-occipital) scade sub 50 % si e treptat inlocuit de unde Theta.

II. Somn usor

Apar unde Theta, fusuri de somn (cu frecventa de 14 Hz, amplitudinea de 40-50 Hz); la o persoana adulta sanatoasa, acestea trebuie sa fie prezente simultan atat in emisfera stanga cat si in ce dreapta. De asemenea amplitudinea undelor creste semnificativ in ariile cerebrale centrale.

III. Somn stabil

Procentul de unde Delta depaseste 20 %, fiind unde ritmice in cea mai mare parte; undele Theta sunt neregulate; mai exista fusuri de somn.

IV. Somn profund

Procentul de unde Delta ritmice creste peste 50%; undele Theta apar acum regulat; dispar fusurile de somn.