Educația prin joc - educație pentru creativitate în învățământul primar-prescolar

INTRODUCERE

Pentru contribuția deosebită pe care o aduce în instruirea și educarea copiilor, jocul constituie o componentă a învățământului preșcolar și primar. În primul rând, pentru că jocul răspunde particularităților de vârstă ale școlarilor mici și în al doilea rând pentru că elementul distractiv pe care îl conține stimulează curiozitatea și interesul copiilor pentru învățare.

În joc, copilul transpune realitatea obiectivă, în special realitatea socială. Evident, nu este vorba despre o reproducere identică a realității, ci, în joc, copilul transfigurează obiectele, fenomenele, relațiile, ceea ce presupune capacitatea de simbolizare, de abstractizare, capacitate ce nu se poate forma decât prin exercițiu, implicând în același timp, procesele senzoriale.

Prin joc, copilul își îmbogățește viața afectivă, și în același timp, dobândește în mod progresiv, capacitatea de a-și stăpâni emoțiile. El învață să reacționeze sincer, pozitiv sau negativ, față de ceea ce este bun, frumos, moral și față de ceea ce este imoral. Copilul găsește cea mai eficientă recompensă în însuși faptul de a se juca. Latura volițională este intens solicitată în joc. În acest sens, jocul cu reguli devine o metodă de maximă eficiență.

Educația prin joc sporește creativitatea atât a cadrului didactic care își diversifică permanent metodele de predare, cât si a educatului care învață permanent și este motivat să o faca prin utilizarea unor activități plăcute și diferite.

Eficiența jocului depinde de cele mai multe ori de felul în care un educator știe să asigure o concordanță între tema jocului și materialul didactic existent, de felul în care știe să folosească cuvântul ca mijloc de îndrumare a copililor prin întrebări, răspunsuri, indicații, explicații, aprecieri.

S-a constatat că:

- Jocul nu apare spontan și autonom, nu se dezvoltă de la sine, trebuie să fie învățat în ambianța socială;

- Jocul are un caracter universal cu rol de propulsare în procesul obiectiv al dezvoltării.

- Jocul are un caracter polivalent, fiind pentru copil muncă, artă, realitate, fantezie.

- Jocul este o realitate permanentă cu mare mobilitate pe scara vârstelor.

Caracterul colectiv al jocului reprezintă o expresie a trebuințelor de comunicare. Ambianța de comunicare conferă jocului o motivație socială suplimentară. Relațiile de grup intervin ca un factor organizatoric care exercită o influență coercitivă, disciplinatoare asupra activității fiecărui copil. În joc, copilul învață să se supună cerințelor, regulilor impuse de colectiv.

Platon a considerat jocul ca o atitudine, arătând că munca poate fi efectuată uneori în joacă de ființa umană, iar cercetătorii români consideră că prin joc se pot determina înclinațiile fiecărui copil. Toți cei care au facut studii în domeniu consideră jocul un mod foarte eficient prin care se pot dezvolta funcțiile psihice ale fiecărui copil.

În ceea ce privește limbajul matematic, deși acesta este dificil de introdus, se poate utiliza eficient mai întâi înțelegerea și transpunerea noțiunii într-un limbaj clar pentru copii, apoi se poate efectua reprezentarea denumirii lor științifice.

Considerând toate aceste aspecte am structurat lucrarea astfel:

În capitolul I am prezentat Bazele teoretice, anume particularitățile psihice ale școlarului mic, precum și dezvoltarea deprinderilor intelectuale ale preșcolarului și școlarului mic, apoi am prezentat jocul: noțiuni generale, informații despre jocul didactic și valențele creative ale jocului didactic, am prezentat principalele noțiuni ale jocului didactic matematic în lecția de matematică, evidențiind organizarea și desfășurarea jocului didactic matematic, utilizând tipuri de jocuri matematice.

În capitolul II voi prezenta metodologia cercetării privind utilizarea jocului didactic matematic în gradinița de copii.

În capitolul III am efectuat o cercetare aplicativă despre utilizarea jocului didactic matematic în gradinița unde îmi desfășor activitatea și am prezentat rezultatele acesteia, am făcut interpretarea și comentariile.

Apoi, am prezentat concluziile lucrării, legate de eficiența jocurilor în principal și a jocurilor didactice matematice în dezvoltarea gândirii copiiilor din gradinița de copii.

În final, am adăugat referințele bibliografice și anexele.

Această lucrare poate ajuta toți profesorii din învățământul prescolar în desfășurarea activității prin eficientizarea actului didactic de predare.