Evaluarea și testul docimologic

Evaluarea si testul docimologic

Evaluarea este alaturi de instruire-învatare o componenta importanta a procesului de învatamânt deoarece ajuta la reglarea din mers a metodologiei folosite. Evaluarea este punctul final într-o succesiune de evenimente: stabilirea scopurilor pedagogice, proiectarea si executarea programului de realizare a scopurilor; masurarea rezultatelor aplicarii programului. Aceasta poate fi concretizata în doua secvente :

- secventa 1 : - stabilirea scopurilor si obiectivelor;

- organizarea si desfasurarea activitatii pentru realizarea obiectivelor ;

- evaluarea rezultatelor procesului desfasurat;

- secventa 2: - adoptarea deciziilor de ameliorare a activitatii în secventa urmatoare.

Evaluarea rezultatelor activitatii instructiv-educative este un act necesar aflat în strânsa legatura cu luarea deciziilor privind perfectionarea metodologiei deoarece, cu cât profesorul va dispune de posibilitati mai bune de informare continua în timpul si la locul potrivit în cursul desfasurarii activitatii,. Asupra comportamentelor elevilor sai, cu atât îsi va da seama fara întârziere de eficacitatea si eficienta sau ineficienta activitatii sale. Altfel spus, esenta evaluarii este cunoasterea efectelor activitatii desfasurate pentru ca pe baza informatiilor obtinute sa se poata ameliora din timp.

A. Stoica si I. Neacsu considera ca scopul evaluarii consta din :

- Prevenirea ramânerilor în urma la învatatura;

- Constatarea din timp a ramânerilor în urma si stabilirea masurilor pentru diminuarea lor pe baza cauzelor depistate;

- Determinarea progresului fiecarui elev.

În activitatea scolara evaluarea îndeplineste o serie de functii dintre care mentionam urmatoarele :

1. Functia diagnostica ce consta în :

- Cunoasterea elevilor;

- Depistarea aspectelor nereusite în activitatea elevilor (lacune, greseli) pentru a putea fi diminuate ;

- Stabilirea elementelor reusite care au asigurat succesul elevilor si se realizeaza prin teste de cunostinte de tip diagnostic.

2. Functia prognostica (de predictie) care evidentiaza performantele viitoare ale elevilor precum si alegerea rutei profesionale si se realizeaza prin teste de aptitudini sau teste pedagogice care verifica anumite capacitati solicitate de activitatea viitoare;

3. Functia de selectie. Aceasta permite clasificarea si ierarhizarea elevilor si se realizeaza prin teste de tip normativ.

Operatiile principale ale evaluarii sunt :

- masurarea fenomenelor pe care le vizeaza evaluarea (folosirea unor procedee prin care se realizeaza o corespondenta între doua multimi, folosindu-se o unitate de masura);

- interpretarea si aprecierea rezultatelor (emiterea unei judecati de valoare asupra rezultatelor masuratorii, acordându-i o semnificatie pe baza unei scari de valori sau a unui criteriu) ;

- adoptarea deciziilor (concluzii desprinse din interpretarea si aprecierea rezultatelor);

Una din problemele importante se refera la întrebarea „ Când se face evaluarea ?” .

Evaluarea se face la începutul activitatii, pe parcursul procesului de instruire –învatare si la sfârsitul acestuia. În acest sens principalele forme si tipuri de evaluare sunt:

- Evaluarea initiala (predictiva, de plasament) :

- este menita sa stabileasca nivelul de cunostinte esentiale din perioadele anterioare care se considera în „ancore” ale activitatii viitoare a profesorului;

- se realizeaza de obicei prin probe scrise la începutul unui program de instruire (început de an scolar, semestru, capitol);

- testul se întocmeste de profesor pornind de la o lista cuprinzând elementele esentiale de continut din materia parcursa pe baza careia se elaboreaza itemii corespunzatori si modalitatile de raspuns;

- dupa aplicarea testului si corectarea lui se face un inventar de greseli tipice, confuzii, lacune, pe baza careia profesorul îsi va proiecta activitatea de instruire diferentiata la clasa si/sau suplimentar;

- evaluarea continua (formativa, de progres sau pe parcurs) :

- se realizeaza dupa parcurgerea unei secvente de instruire (lectie, capitol) în urmatoarele modalitati :

- probe pentru evaluarea atingerii unui anumit obiectiv operational, dupa parcurgerea unei secvente de instruire;

- probe de scurta durata (10 minute) aplicate la sfârsitul unei ore (itemi/obiectivele lectiei;

- probe de scurta durata (10 minute) aplicate la începutul orei viitoare (itemii/obiectivele lectiei anterioare);

- cu durata mai mare la sfârsit de capitol.

- exercita functia de diagnoza fiind un fel de barometru pentru profesor si pentru elevi, realizând un feed-back permanent le indica unde se situeaza rezultatele obtinute fata de cele proiectate;

- permite profesorului sa adopte masuri de recuperare/ameliorare, fiind un mijloc de prevenire a insuccesului (monitorizeaza progresul scolar);

- evaluarea formativa presupune cunoasterea de catre elevi a rezultatelor obtinute si a gradului de îndeplinire a obiectivelor.

- Evaluarea cumulativa (sumativa, globala, finala):

- se realizeaza în mod obisnuit prin teze semestriale si prin lucrari scrise anuale, dar si prin convorbiri (colocvii), lucrari practice, teste, examene de capacitate si bacalaureat;

- nu permite ameliorarea procesului de instruire-învatare decât pentru seriile urmatoare, rezultatele fiind apreciate în raport cu obiectivele generale ale disciplinei;