Instrumente și bune practici care sprijină cultivarea dorinței de a învață la copilul mic

Pentru ce înveţi? Educaţia modernă răspunde la întrebarea: „pentru ce înveţi?” iar răspunsul este - „să ştim ce să facem cu ceea ce am învăţat.” Noul, necunoscutul, căutarea de idei, prin metodele interactive se constituie ca o secvenţă a cunoaşterii în care copilul este participant activ. El întâlneşte probleme, situaţii complexe pentru mintea lui de copil; în grup, prin analize, dezbateri, descoperă răspunsurile, rezolvă sarcinile de învăţare. Educația timpurie poate juca un rol esențial în pregătirea elevilor care învață pentru succesul mai târziu la școală. Copiii au o oportunitate de a dezvolta abilități fundamentale de bază, limba și alfabetizare. PENTRU CE ÎNVEŢI?

CE ÎNVEŢI? Când/cum şi de ce se întâmplă? Cine si cum planifică/organizeaza o activitate? Cine sunt/suntem? Cum este/a fost şi va fi aici pe pământ? 6 teme generale combină cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi din mai multe domenii experienţiale şi permit implicarea mai multor domenii de dezvoltare. Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? Ce şi cum vreau să fiu?

EXPERIENŢE DE ÎNVĂŢARE CURRICULUMUL pentru învăţământul preşcolar formuleaza obiective cadru şi de referinţă pe domenii experienţiale ce tin cont de reperele stabilite de domeniile de dezvoltare. DOMENIUL Dezvoltarea fizică, sănătate şi igienă personală DOMENIUL Dezvoltarea socio- emoţională DOMENIUL Dezvoltarea limbajului şi a comunicării DOMENIUL Dezvoltarea cognitivă DOMENIUL Capacităţi şi atitudini în învăţare (Curiozitate şi interes, Iniţiativă, Persistenţă în activitate,Creativitate). 1 2 3 4 5 În acest sens, domeniile experienţiale devin instrumente de atingere a acestor obiective şi, în acelaşi timp, instrumente de măsură pentru dezvoltarea copilului, în contextul în care ele indică deprinderi, capacităţi, abilităţi, conţinuturi specifice domeniilor de dezvoltare.

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Cunoştinţe şi deprinderi elementare matamatice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii Reprezentări elementare matematice (numere, reprezentări numerice, operaţii, concepte de spaţiu, forme geometrice, înţelegerea modelelor, măsurare). Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, pământul, spaţiul, metode ştiinţifice).

EXPLORAREA, EXPERIMENTAREA, JOCUL EXPERIMENTAREA - Experimentul -direct sau indirect, folosit în predare şi învăţare, are o deosebită valoare formativă, întrucât dezvoltă elevilor spiritul de observare, investigare, capacitatea de a înţelege esenţa obiectelor şi fenomenelor, de prelucrare şi interpretare a datelor experimentale, interesul de cunoaştere etc EXPLORAREA - Explorarea presupune încercările şi tentativele copilului de a cunoaşte şi de a descoperi lucruri noi. Este una din acţiunile fundamentale ale dezvoltării copilului. Ea permite cucerirea lumii înconjurătoare şi stimulează motivaţia de a cunoaşte, oferind bazele dezvoltării potenţialului psihofizic şi aptitudinal al copilului. JOCUL - În viaţa copilului jocul este o activitate deosebit de atrăgătoare care evoluează între ficţiunea pură şi realitatea muncii (M. Debesse, 1967). Jocul ne permite să urmărim copilul sub toate aspectele dezvoltării sale, în întreaga sa complexitate: cognitiv, motor, afectiv, social, moral. Trei tipuri de activităţi sunt fundamentale în grădiniţă: EXPLORAREA, EXPERIMENTAREA şi JOCUL. Copiii acumulează prin aceste trei tipuri de activităţi experienţe cu semnificaţie pentru dezvoltarea lor şi le satisface nevoile specifice vârstei. Ei încearcă să cucerească lumea din jur acţionând pe cele trei căi.

EXPLORAREA Domeniul stiinte include atât abordarea domeniului matematic prin intermediul experienţelor practice cât şi înţelegerea naturii, ca fiind modificabilă de fiinţele umane cu care se află în interacţiune. - Mediul înconjurător reprezintă totalitatea factorilor externi din natură şi societate care acţionează asupra omului şi condiţionează existenţa lui. Încă de la naştere copilul creşte şi se dezvoltă biopsihosocial sub influenţa directă a mediului, acesta constituind principala sursă de informaţii ce vor sta la baza procesului de cunoaştere a realităţii. Cunoaşterea mediului înconjurător contribuie la dezvoltarea unor percepţii şi reprezentări legate de frumosul din artă, din natură, din societate, la formarea unor capacităţi de a aprecia şi evalua frumosul, la cultivarea gustului estetic, la formarea unor deprinderi şi îndemânări tehnice de artă, stimularea capacităţilor creatoare, a unor aptitudini estetice Abilităţi şi competenţe asociate demersurilor de investigaţie ştiinţifică, cum ar fi observarea, selectarea elementelor semnificative din masa elementelor irelevante, generarea de ipoteze, generarea de alternative, conceperea şi realizarea de experimente, organizarea datelor rezultate din observaţii pot fi dobândite de copiii preşcolari atunci când sunt puşi în contact cu domeniul cunoaşterii naturii, prin activităţi simple cum ar fi: observarea unor fiinţe/plante/animale/obiecte din mediul imediat apropiat, modelarea plastilinei (putând face constatări privind efectul temperaturii asupra materialului), confecţionarea sau jocul cu instrumente muzicale simple, aplicarea unor principii ştiinţifice în economia domestică (ex. producerea iaurtului) sau prin comparareaproprietăţilor diferitelor materiale. Cunoaşterea mediului înconjurător este o sarcină de bază a procesului instructiv educativ în grădiniţă şi contribuie la realizarea laturilor educaţiei: intelectuală, morală, estetică, profesională, fizică, subliniate de pedagogul francez, René Hubert.

CE EXPLORĂM? Universul Lumea microscopica Cosmosul Timpul Padurea La pescuit Lumea gazelor Vremea Apa La munte Calatorie in jurul pamantului In apele marilor si oceanelor

EXPERIMENTAREA Ştiinţele ca disciplină de învăţământ vizează observarea şi perceperea lumii în întregul său, cu componentele, procesele şi fenomenele caracteristice, ca şi învăţarea prin înţelegere şi aplicare. Prin intermediul acestui obiect preşcolarul trece din lumea poveştilor în lumea faptelor reale şi a lucrurilor concrete, începe să cunoască mediul în care trăieşte şi procesele din jurul său. Procesul de predare a disciplinei Ştiinţe are la bază experimentul atât ca metodă de investigaţie ştiinţifică, cât şi ca metodă de învăţare. Metodă de explorare a realităţii - experimentul - direct sau indirect, folosită în predare şi învăţare, are o deosebită valoare formativă, întrucât dezvoltă elevilor spiritul de observare, investigare, capacitatea de a înţelege esenţa obiectelor şi fenomenelor, de prelucrare şi interpretare a datelor experimentale, interesul de cunoaştere etc.

EXPERIMENTE SIMPLE Vasele comunicante Limonada Fizzi Bea Tornada in sticla Cerneala invizibila Mare de gheata uscata Otet vulcanic Ingrijirea unei plante Vartej de baloane Plutirea portocalei Capilaritate Curcubeu Gust fara miros Mişcarea aerului în natură Dizolvarea unor substanţe în lichide Transformarea culorii unor lichide în amestec cu unele substanţe Îngrijirea unui pom, plantat de copii

BALOANE CU CO 2 MATERIALE: Balon, Aproximativ 40 ml de apă (un pahar de aproximativ 250 ml, Bidon cu băutură racoritoare, Paie de băut, Sucul de la o lămâie,1 lingurita de bicarbonat de sodiu PROCEDEU: Înainte de a începe, asigurați- vă că balonul este intins pentru a face posibila umflarea lui. Se toarnă 40 ml de apă în sticla de bauturi racoritoare. Adăugați lingurita de bicarbonat de sodiu și se agită în jurul cu paie până se dizolvă. Se toarnă sucul de lamaie și se pune repede balonul întins pe gura sticlei.

OU IN STICLA MATERIALE: O sticlă cu gât lung, îngust, o cană de cidru de mere, ou fiert, chibrituri.

PROCEDEU: Puneti sticla goală pe o masă, Curățați un ou fiert, Aprindeti un chibrit și plasați-l în flacon. Repetați de aproximativ trei sau patru ori. Puneti rapid oul pe gura sticlei.

TORNADA IN STICLA MATERIALE: Apă, sticlă de plastic transparent cu un capac (care nu se va curge) Luciu, Lichid de spălat Ferry.