Metode de cercetare pedagogică în sprijinul cunoașterii grupului de elevi

Ca orice alt domeniu al cercetării pedagogice, colectivul de elevi poate fi studiat prin intermediul sistemului de metode de cercetare pedagogică.

a) Observarea sistematică a comportamentului elevilor, este o metodă principală de investigație directă care se manifestă ca un act sistematic de urmărire atentă a grupului de elevi. Este o metodă deosebit de utilă prin multitudinea informațiilor ce le oferă cât și prin lipsa intervenției cercetătorului care permite observarea fenomenelor în desfășurarea lor naturală, limitând posibilitatea apariției unor factori perturbatori. Folosită ca metodă de investigare a grupului de copii, va fi desigur orientată spre categoriile de comportament ce apar ca expresie a relațiilor interpersonale dintre copii. De exemplu, comportamentul de cooperare poate fi observat pe baza unei fișe după modelul următor:

Elevii /Activ cu toți colegii/ Cooperează cu un număr redus/ Când este solicitat Indiferent

(nu reacționează/ Opus cooperării

Elev nr. 1

Elev nr. 2

Elev nr. 3

Elev nr. 4

Elev nr. 5

În această fișă sunt trecute principalele situații care pot să apară în relațiile de cooperare dintre elevi în timpul activității școlare sau celei extrașcolare. În timpul observării fișa se folosește prin consemnarea în rubrica corespunzătoare a comportamentului fiecărui elev. Firește, în timpul unei activități, cooperarea nu este constantă, în anumite momente este mai puternică, în altele este mai redusă. Dar, însumând și făcând media comportamentelor la un anumit elev putem desprinde o trăsătură definitorie a elevului respectiv. De exemplu anumiți elevi vor avea o tendință mai pronunțată de cooperare, manifestată prin comunicabilitate, faptul că solicită și acordul, ajutorul celorlalți se interesează de rezultatele obținute de colegi. Alți elevi cooperează mai puțin, nu cer și nu primesc ajutorul, sunt mai rezervați. În funcție de obiectivele urmărite, observarea poate fi orientată asupra unui elev, a unui grup restrâns sau a întregii clase.

b) Analiza produselor activității elevilor

Se fundamentează pe legătura ce există între trăsăturile de personalitate (temperament, motivație, caracter) și produsele pe care elevii le realizează.

În general se au în vedere produsele concrete cum ar fi: desenele, lucrările practice, obiectele confecționate la cererea învățătorului, lucrările scrise, compunerile, etc. Analizând modul de realizare a acestor produse, corectitudinea, acuratețea, complexitatea lor, putem formula concluzii asupra unor trăsături ale individualității elevilor, precum și asupra volumului și calității cunoștințelor, deprinderilor elevilor.

Pentru observarea grupului, profesorul, învățătorul poate stabili lucrări complexe ce urmează a fi realizate în cooperare, care să implice o anumită diviziune a contribuției elevilor, urmând ca analiza acestor produse să aducă informații noi asupra caracteristicilor grupului repectiv.

În urma activității didactice am observat grupul-clasă la care sunt învățător și am observat, constatat că prin folosirea acestei metode elevii au fost sprijiniți să-și dezvolte gândirea, să-și formuleze și exprime propriile idei asupra obiectului, fenomenului studiat, observat.

c) Experimentul(sau metoda experimentală). Metoda experimentală este o metodă principală de investigație pedagogică directă, cu profund caracter inovator, fiind definită ca o „observație” provocată. Experimentul prespune modificarea fenomenului pedagogic pe care-l investigăm, creându-i-se acestuia condiții speciale de apariție și desfășurare, în mod repetat, orientat și controlat. Experimentul găsește și măsoară efectele obținute(produse) într-o situație provocată prin introducerea unuia sau mai multor factori determinați. Experimentul pornește de la ipoteze științifice și de lucru formulate anterior. El a are ca scop optimizarea procesului pedagogic, urmând fie ameliorarea unor soluții intructiv-educative, fie descoperirea altora noi, calitativ superioare, mai moderne și mai eficiente.