Metode și tehnici de diagnoză și intervenție pentru copilul victimizat

INFORMAȚII GENERALE:

Numele și prenumele beneficiarului: Ț. G.

Vârsta: 8 ani

Clasa: I

Domiciliul: Tg. Neamț, județul Neamț

DESCRIEREA CAZULUI

Nașterea a fost prematură, fiind al treilea copil al familiei. Este crescut de ambii părinți într-o familie ce nu este legal constituită. Familia este dezorganizată, părinții neavând venituri stabile (fără ocupație) și fiind consumatori de băuturi alcoolice. Familia mai are 3 copii, iar părinții sunt nepreocupați de evoluția copilului, îl abuzează verbal și îl marginalizează. Prezintă întârziere în dezvoltarea limbajului, primul cuvânt este rostit în jurul vârstei de 1,5 ani; prezintă instabilitate psihomotorie, agresivitate fizică față de mamă la frustrări minore sau în relațiile conflictuale din familie. De asemenea, aceasta prezintă agresivitate verbală față de colegi, primele contacte cu grupa de școlari evidențiind serioase probleme de interrelaționare și integrare deficitară în grupul de copii.

Adoptând un comportament deviant și având o comunicare slabă, copilul Ț.G. a fost adus de către părinți la ”Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă” Tg. Neamț. Din momentul în care acest copil a fost instituționalizat la această școală, părinții au venit rar să-l viziteze, dar în momentul în care au venit, și-au dat acordul pentru a fi consiliat copilul lor, ba chiar mai mult au acceptat să vorbească și ei despre copil. Au recunoscut că au neglijat acest copil, l-au agresat verbal și l-au marginalizat. Acum copilul stă la ”Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă” și este luat de către părinți acasă, doar în vacanțe.

FORME DE ABUZ ȘI CONSECINȚELE ACESTORA

Dintre formele de abuz la care a fost supusă Ț.G. amintim abuzul fizic și mai multe forme de neglijare: neglijare alimentară, neglijare vestimentară, neglijare educațională. Părinții acesteia se poartă ca și când copilul nu ar exista, îl neglijează, nu-i acordă niciun fel de atenție, copilul este respins, iar nevoile sale de dezvoltare sunt ignorate. Printre comportamentele părinților se numără hrănirea inadecvată a copilului, lipsa preocupării pentru starea lui de igienă, până la incapacitatea de a se angaja afectiv în creșterea copilului și de a construi relații pozitive cu acesta. Atât Ț.G., cât și ceilalți frați ai acesteia au fost crescuți în condiții improprii de locuit, murdare, neîngrijite, cu haine jerpelite și nespălate. În momentul în care au fost aduse la școală, corpurile acestora erau invadate de păduchi. În ceea ce privește o altă nevoie a fetiței , cea de educație, menționez faptul că aceasta nu a fost școlarizată până la vârsta de 8 ani. O altă formă de abuz la care a fost supusă Ț.G. este abuzul fizic, aceasta fiind lovită de multe ori de către părinții acesteia. Mediul în care a trăit aceasta, a fost nefavorabil dezvăltării fetiței, realțiile dintre membrii acesteia fiin marcate de diverse certuri, copiii fiind loviți de către părinți. O altă caracteristică a comportamentului familiei este violența verbal, caracteristică la care apelează de cele mai multe ori și Ț.G.

În ceea ce privește consecințele formelor de abuz asupra copilului, acesta are tendința de a iniția aceleași comportamente pe care le-a observant în familie. Chiar dacă în momentul în care Ț.G a fost adusă la școală nu vorbea cu personalul, manifestându-se doar în prezența copiilor, treptat a ajuns să se comporte ca în familie. Una din consecințele abuzului din familie, a fost faptul că, la rândul ei lovește ceilalți copii, îi agresează verbal și uneori emoțional. Am observant faptul că în momentele de frustrare, aceasta se răzbună pe colegi prin, adresându-le cuvinte jignitoare, sau ”lovindu-i” în latura sensibilă. Ț.G. este foarte activă, vorbăreță și certăreță, încearcă mereu să se apropie de ceilalți, nu cooperează atunci când se joacă, nu împarte lucrurile pe care le posedă, deseori atrage atenția prin conduite nepotrivite situației.