Perioada Tineretii

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Perioada Tineretii.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Psihopedagogie

Extras din document

PERIOADA TINERETII

1. Dezvoltarea generala si extinderea identitatilor

Perioada tineretii(25-35 ani) este de stabilizare si maturizare biopsihica deplin in care subidentitatile sociale, profesionale, maritale, parentale se echilibreaza prin castigarea unui statut si rol cu influente pertinente pentru evolutia personalitatii si comportamentul tanarului.

Tineretul zilelor noastre se caracterizeaza printr-o atentie deosebita acordata vietii sociale si politice, ca si prin integrarea in profesie. Dupa o intensa acumulare de cunostinte din perioadele anterioare, tineretul este matur biologic si psihic, pregatit pentru a se adapta la noile conditii. La intrebarea ce ii este specific unei maturitati reusite, Freud raspunde ca iubirea si munca sunt cele doua dimensiuni care definesc maturizarea. Iubirea se realizeaza, la aceasta varsta, prin casatorie, iar munca prin castigarea idntitatii profesionale.

Framantarile sociale, politice, frecventele seisme economice din lumea contemporana fac sa creasca dificultatile cu care se confrunta tineretul si sa erodeze, pentru unii, o parte din aspiratiile si mentalitatile constituite in perioada adolescentei. Aceastea presupun nu numai o pregatire mai buna a tanarului, dar si investitii psihice pentru a crea structuri personale si comportmentale care sa faciliteze coechilibrare individului la un astfel de mediu. In societatile anterioare nu se ridicau atatea probleme si tutela parintilor(cu dependenta economica si afectiva) se prelungea si in aceasta perioada, ceea ce a facut ca tanarului, ce se incadreaza in aceasta etapa, sa i se acorde mai putina atentie pe linia investigatiilor concrete. In ultimul timp, psihologia varstelor acumuliaza date tot mai interesante din cercetarile organizate a tot mai multe autori.

In perioada tineretii, apare o tendinta conturata de a observa continutul de valori al umanitatii, nivelul atins de aceste valori cu care este pus sa se confrunte si masura in care este pregatit sa raspunda cerintelor vietii reale. Spre deosebire de perioadele anterioare, in tinerete se diferentiaza, se constientizeaza prezentul de viitor si se adopta un mod personal de prospectare cu incarcatura afectiv-motivationala pentru contributia ce si-o propune sa o aduca la destinele lumii. In acest context, tanarul devine sensibil si recalcitrant la intalnirea cu nonvaloarea, noncompetenta si la persoane devalorizate sau depasite de evenimente, dar este receptiv la cele care au calitati deosebite, interesante si isi aduc o contributie la un domeniu sau altul. Inca din etapa de trecere spre perioada tineretii(20-24 ani, a adolescntei prelungite), au loc o serie de restructurari ale planului intern si se manifesta caracteristici specifice adultului tanar. Prin dezvoltarea tipului paternal, caracteristic societatii moderne cu ritmul sau trepidant, tanarul se orienteaza tot mai mult spre angajarea sociala, spirituala si productiva. Ca urmare, tipul de relatii devine foarte complex, deoarece trebuie respectata ierarhia profesionala, sociala si se stabilesc forme de intercomunicare functionale pentru planul cunoasterii. Alte tipuri de relatii noi sunt cele ce privesc constituirea familiei si implicarea in viata intima a acesteia. Inca din subperioada adolescentei prelungite, tanarul se confrunta cu situatii diverse, cum ar fi cele legate determinarea studiilor pentru unii, serviciul militar sau angajarea intr-o munca salariata pentru altii. Mai cu seama, acest ultim aspect echivaleaza cu castigarea statutului social de adult si dobandirea autonomiei economice ce presupune o mai mare independenta fata de parinti si creeaza posibilitatea constituirii propriei familii. Dartanarul este framantat de situatia de provizorat rezultata din nesiguranta locului de munca, a stabilirii confortului de locuit, a incertitudinii cu privire la asigurarea celor necesare traiului, a problemelor sentimental care se pot ivi etc.

Multi autori, printre care D.Levinson, considera varsta tanara ca fiind plina de vigoare fizica, cu manifestari remarcabile de inteligenta, memorie, abilitati, aptitudini, dezvoltate maximal si care favorizeaza un bun randament in activitatile desfasurate.

Erik Erikson apreciaza varsta tineretii ca fiind dominata de amplificarea identitatii sociale si indeplinirea de sarcini complexe, care duc la formarea unui statut specific aspiratiilor sale. La acestea, autorul amintit adauga dezvoltarea intensa a intimitatii prin trairea experientei dragostei si inceputul vietii de familie. Noul statut, de partener, implica, pe langa satisfactiile respective, si sacrificii, compromisuri in care se includ, in unele situatii, abateri de al regulile morale pe care tanarul le credea ca fiind imbatabile. Aparitia unui copil in familie constientizeaza mai bine statutul de parinte si se acumuleaza experienta pentru indeplinirea acestui rol. Cercetarile releva ca tinerii nu au o pregatire corespunzatoare pentru depasirea, fara dificultati, a rolului respectiv si mai ales, pentru evitarea unor seisme afective intre parteneri generate de asemenea situatii. Tanara mama este confruntata si cu probleme legate de educatia copilului, de cresterea si ingrijirea sa.

Experienta in cresterea si educarea copiilor, este redusa si pentru aceasta se pot adopta atitudini prea rigide sau prea lejere. Se dezvolta, astfel, stiluri de actiune educationala la nivelul familiei. O serie de autori de notorietate pun in discuti importanta si validitatea stilurilor parentale pentru educatia copiilor si evolutia lor ulterioara. Din aceasta perspectiva, Baldwin, Calhon si Breeze clasifica famiile in democratice, indulgente, ingaduitoare, autocrate, rejective, indiferente, mixte, din care rezulta tipuri diferite derelationare si atasare. Becker pune in evidenta patru stiluri parentaleducationale prin analiza factorilor de „caldura si control”, la baza carora stau, in contributii diferite, controlul, suportul emotional si anxietatea.

1. Stilul dictatorial, in care se manifesta un control exagerat, dar cu caldura radusa, cu cerinte mai mari din parta parintilor si cu afectivitate putina. In aceste conditii, copiii se structureaza ca personalitati ce isi dezvolta o competenta sociala scazuta, nu dispun de criterii precise de autoevaluare, nu manifesta initiative de angajare in activitati si in moduri de relationare cu cei din jur, accepta cu usurinta aprecierea adultilor, iar iamginea ce o au despre ei apartine altora.

Fisiere in arhiva (1):

  • Perioada Tineretii.doc

Alte informatii

referat la psihologia varstelor, Univeristatea Andrei Saguna