Problemele Majore în Dezvoltarea Psiho-Comportamentala

TEMA : Evidenţiaţi problemele majore care apar în dezvoltarea psiho-comportamentală a puberilor si adolescentilor şi aratati ce consecinţe decurg de aici pentru o colaborare optimă profesor-elev?

Pubertatea in limba latină inseamnă maturitate sexuală,”pubertas”.

Adolescenta deriva de la verbul “adolescere” – a creşte si desemnează etapa ontogenica intre care este inclusă si o anumită perioada a tineretii marcind chiar perioada de trecere”puer” – copil si”juvenis” – tânar. Cele trei vârste formează perioada de “tranziţie” intre copilărie şi maturitate.

Perioada pubertăţii (10/11-14/15 ani) este denumită şi ca perioadă a şcolarităţii mijlo cii,dat fiind faptul că se parcurge cel de al doilea ciclul elementar,gimnaziu,cu ritmul său alert legat de solicitarile fata de copil.Aceasta este solicitată să se adapteze mai intens la stilul diferit al profesorilor pe materii şi elaborate de comportamente variate.

Dacă in perioada şcolară mică,tutela familiară şi şcolară sunt accentuate,în pubertate se modifică treptat,ca urmare a mai marii autonomii şi responsabilităţi crescute a copilului.

Dominantă,în această perioadă,este maturizarea biologică şi imtensă dezvoltare a personalităţii.

Activitatea fundamentală,pentru perioada pubertăţii,rămâne învătarea şi instruirea teoretică,inclusiv preparaţia pentru exercitarea unor profesiuni viitoare în care influenţile structurii economice şi sociale se simt din plin.

Tipurile de relaţii se complică progresiv,facilitând integrarea copilului în generaţia sa,premisă a integrării sociale largi,complexe,în care exprimarea indentităţii proprii capătă tot mai pregnant note personale.

Structurarea personalităţii,în perioadele pubertăţii,nu este lineară,ea se demensionează relativ seismic şi dramatic datorită contradicţiilor dintre comportamentele impregnate de atitudini copilăreşti,cerintele de protecţie,anxietate specifică vârstelor mici în faţa situaţiei mai deosebite şi atitudini şi conduite anchiziţionate sub impulsul cerinţelor interne de autonomie sau impuse de societate.Se exprimă mai clar distanţele dintre cerinţele societăţii faţă de tânăr şi ceea ce poate oferi el,ca şi dintre ceea ce el aşteaptă de îşi complicat al dezvoltării personalităţii.Un însemn al maturizării este şi faptul că tânărul încearcă să-şi dea seama de resursele sale personale şi de realizarea identităţii proprii şi a independenţii Independenţa şi autonomia se cuceresc treptat,pubertatea semnifică încheierea primei etape a copilăriei şi trecea în adoleşcenţă,perioadă în care găsesc caracteristicile biologice şi psihologice specifice adultului.

Având în vedere evoluţia psihică şi mai cu seamă procesul de creştere şi maturizarea intensă ,perioada pubertăţii poate fi împărţită în subperioade Dintre acestea,ne referim la:

a) Subperioada prepubertală(10/11-12 ani) se caracterizează printr-o intensificare din ce în ce mai mare a creşterii concomitent cu dezvoltarea pregnantă a caracteristicilor sexuale secundare Fetele trec prin această fază chiar mai devreme (de la circa 9 ani) şi câştigă în înăltime aproximativ 22 cm.Creşterea mai evidentă,la majoritatea băieţilor,începe pe la 11-12 ani.Devenind impetuoasă cu momente de obodeală,dureri de cap,iritabilitate,agitaţie.Copilul poate deveni conflictul,mai puţin activ,adoptă pause prea mari,prelungind relacxarea chiar dacă nu a făcut un effort prea mare.

În şcoală,copilul se află în faţa unor noi cerinţe,mai diversificate cantitativ şi calitativ,a unor modele de profesori şi de lecţii variate care impugn un cadru al invăţării mai deosebite.Antrenarea acestuia în activităţi responsabile şi competiţionale etc.,care îl fac să-şi dea seama de valoarea şi potentialul de care dispune.Conştiinţa de sine se încarcă cu idea statutului de elev,bun,slab sau mediocre,ceea ce il face să manifeste atitudini de un anumit fel faţă de activitate.Familia îşi formulează şi ea o serie de cerinţe faţă de puber,dar care nu sunt atât de precise,fapt ce îl face să trăiască momente contradictorii şi o uşoară opozitie faţă de statutul şi rolul incert ce I se acordă.Puberul se simte din ce în ce mai confortabil în grup,pentru că îl securizează şi acceptă stilul gălăgios,exuberant şi uneori agresiv.impulsiv.

Începe să se simtă neliniştită,nesigur de sine,adesea agitat,să aibă iniţiative în lărgirea câmpului de independenţă,dar şi de inţelegere şi integrare în grupul de copii de aceeaşi vârstă.Apar tot mai des comportamente diferenţiale şi subtile faţă de sexul opus,dar şi o stare discretă de competiţie,de afirmare,de valorificare în ochii celuilalt sex.Fetele se remarcă printr-o mai bună disciplină şi sârguinţă faţă de învaţătură.Ele au şi un avans mai mare în dezvoltarea fizică.Ulterior,ritmul ridicat de creştere se manifestă şi la băieţi.Ritmul însoţit de momente mai numeroase de neatenţie,de mai puţină disciplină şi o tendiţie spre reverie,distragere,lipsă de concetrare în timpul lecţiilor,mai puţină centrare pe îndeplinirea de sarcini familiale sau şcolare.Preferând petrecerea timpului liber cu alţi copii şi poate apărea o devalorizare a influenţilor unuia dintre părinţi sau amândurora.

b) Subperioada pubertăţii propriu-zise (12-14 ani ) se remarcă prin dominarea puseului de creştere. Creşterea nu este proporţională în toate segmentele corpului.Mai intensă este creşterea în înălţime şi lungimea membrelor inferioare şi superioare,ceea ce dă un aspect caricatural puberului.Prin creşterea trunchiului şi a masei musculare,se câştigă în forţa fizică. În acelaşi timp,se dezvoltă organelle interne,iar la băieţi dispare grăsimea,ca urmare a extinderii articulaţiilor şi a musculaturii.La fete,ţesutul adipos se menţine şi dă un aspect marmorean,iar talia se subţiază şi se dezvoltă bustul cu pronunţarea butonilor.Şi la unii şi alţii se dezvoltă partea facială a craniului,dantura permanentă ,oasele mici ale mâinii,se produce maturizarea sexuală ce se evidenţiază prin apariţia pilozităţii.funcţionarea glandelor sexuale şi modificarea vocii.La fete,se instalizează menarha şi ciclul , iar la băieţi au loc primele ejaculări spontane.

În plan psihologic, aceste fenomene determină trăiri tensionale ,confuse şi stări de discomfort.Trăirile respective sunt intensificate şi de prezenţa acneelor,a transpiraţiilor abudente şi mirositoare ,a sensibilităţii pielii în emotii (eritemul de pudoare),a stângăciei în mişcări şi a unei coordonări reduse a cestora

c) Subperioada postpuberală (14-15 anii) face,prin toate caracteristicile ,trecerea spre adolescenţa.Se realizează o creştere accelerată,la început în greutate,apoi în înălţime ,cu care ocazie se redistribuie greutatea.Organele interne continuă creşterea , dar au loc şi transformări fizice de mai mică importanţă şi cu impact considerabil asupra tânărului. La băieţi , se manifestă o schimbare ,în conduite prin extinderea lor exagerată, adeseori o impertinenţă cu substrat sexual şi cu agresivitate în vocabulary.Sunt, de asemenea, prezente trăiri complexe şi ambigui de inferioritate , de culpabilitate şi de pudoare.

În această subetapă se accentuează fenomenul de erotism ,care implică emotii puternice,trăiri interne ,atitudini sincere faţă de sexul opus.Erotismul se derulează sub forma “dragostei platonice”,în care sensibilitatea şi iubirea imaculată ocupă un loc central fără,însă,să se excludă atracţia corporală ce amplifică întreaga stare a puberului în momentul când este atins de o persoană de sex opus,maturizării organelor sexuale