Psihologia educației

Cerința

a) Realizați un posibil profil al unui elev care prezintă probleme de motivație utilizând grila de comportamente elaborată de R. Ames și C. Ames. Concepeți și o strategie de intervenție pentru cazul descris.

Profilul psihologic al elevului fără motivație

Realizarea profilului motivațional al elevilor este una dintre sarcinile cele mai importante pe care le presupune îndeplinirea cu succes a meseriei de profesor. El indică sensul intereselor, al aptitudinilor, al atracțiilor sau respingerilor către o disciplină sau alta.

Mai mult decât atât, profilul motivațional al elevului relevă valoarea pe care acesta o acordă activității de învățare. El este cu atât mai mult necesar, cu cât elevul respectiv are un deficit de motivație, dar care poate fi reglat prin intermediul identificării cauzelor și remedierii situației prin diferite strategii, care țin de cel mai multe ori, de intervenția profesorului și a părinților.

Conform cercetărilor lui R. Ames și C. Ames, putem alcătui o listă de comportamente care pot servi drept indicatori ai existenței unor probleme de motivație. Această listă reprezintă tocmai profilul motivațional al elevilor care prezintă anumite probleme de motivație.

Putem considera drept exemplu, un elev care în majoritatea situațiilor în care are ceva de făcut, are tendința de a amâna momentul începerii lucrului. El nu este motivat să înceapă rezolvarea temelor și găsește întotdeauna altceva de făcut, spunându-și că oricum, are timp să-și îndeplinească sarcinile pentru următoarea zi. Tot amânând, se face târziu, intervine oboseala, iar temele, fie vor fi rezolvate parțial, în grabă, fie nu vor fi rezolvate deloc.

O posibilă explicație pentru adoptarea unui asemenea comportament ar fi că elevului respectiv îi lipsește satisfacția pe care o resimte atunci când îndeplinește o sarcină. El fie nu a cunoscut-o pentru că nu a dus niciodată o sarcină la bun sfârșit, fie nu a fost încurajat atunci când a rezolvat o sarcină.

O altă explicație ar putea fi că sarcina i se pare prea dificilă și amână începerea ei, acordându-și un răstimp pentru a se gândi la rezolvare. Acest lucru se poate întâmpla la fel de bine, atunci când elevul începe deja tema, dar pentru că nu-i place foarte mult, sau i se pare dificilă, își găsește altceva de făcut, își mai amintește de o emisiune la TV, sau se gândește că are deja nevoie de o pauză.

Altă caracteristică a comportamentului lipsit de motivație este dificultatea în a se decide. Este vorba despre nefixarea precisă a scopurilor urmărite în desfășurarea unei activități. De pildă, elevul își propune să învețe pentru a doua zi foarte bine la geografie pentru mărirea mediei, dar este în dificultate atunci când vin colegii lui de joacă pentru a-l scoate la o partidă de fotbal. Însă, în acest caz, intervin și alți factori, precum vârsta, care influențează tipul de motivație- intrinsecă sau extrinsecă.

În cazul în care un elev alege calea cea mai facilă și mai rapidă pentru a îndeplini o activitate, el dă semne că este iarăși, lipsit de motivație. Dacă în loc să rezolve o problemă la matematică ce presupune un grad de dificultate ridicat și necesită mai mult timp, elevul alege să copieze răspunsurile de la sfârșit, el nu este motivat să descopere și să înțeleagă singur soluționarea problemei. O posibilă explicație ar fi că elevul nu este înarmat cu suficientă răbdare, pentru a trece de aparența că șansele sale de succes în rezolvarea problemei sunt reduse. Astfel, repetând această ,,strategie”, el va deveni neîncrezător în propriile capacități și se va învăța să aleagă mereu calea cea mai ușoară.