Studiu privind creativitatea la vârsta prescolară, în cadrul activităților artistico-plastice

ARGUMENT

Educarea și stimularea creativității și expresivității prin pictură au un rol important în formarea și dezvoltarea comportamentului copiilor, încă din grădiniță.

Prin această activitate opțională doresc să le fiu copiilor mei un mare ajutor pentru a descoperi lumea culorilor, pentru a înțelege semnificația și armonia lor, pentru joaca copiilor cu culorile.

Pictura, în grădiniță, este foarte îndrăgită de copii. Deoarece copii sunt atrași în mod deosebit de varietatea culorilor din mediul înconjurător, de frumusețea și armonia culorilor, consider că limbajul plastic reprezintă pentru copii o formă bună de exprimare a ideilor și sentimentelor, a stării lor emoționale prin care educatoarea poate realiza o cunoaștere mai bună a copiilor, pentru a le putea fi mai aproape și a-i înțelege mai bine.

„Copilul mic rămâne uimit, se minunează străduindu-se să sesizeze noutățile lumii, și pentru că nu a suferit încă influența educației, este deosebit de creativ”(Sillany)

Einstein spunea că „educația este ceea ce ramâne după ce ai uitat tot ce ai învățat”, iar „creativitatea este mai importantă decât cunoașterea”, acest considerent, de a educa în spiritul creativității costituie un salt pozitiv în dezvoltarea competențelor cognitive ale copiilor.

Am observat că în învățământul tradițional, în grădiniță, nu se pune accent pe procesul de creativitatete al preșcolarului ci pe învățarea și reproducerea celor predate de educatori, de asemenea nu se folosesc secvențe de trainig suplimentar pentru a ridica și îmbunătăți nivelul de învățare, dar și cel cognitiv al copilului..

Am vrut să demonstrez, în lucrarea de față, că prin activitatile artistico-plastice copiii pot să își dezvolte atât creativitatea cât și alte competențe, iar rezultatele metodelor active contribuie la creșterea eficienței atât a procesului didactic cât și în cel al evoluției preșcolarilor.

Epoca modernă, cu tendințele sale tot mai accentuate de intelectualizare și de valorizare a rațiunii, pare a simți tot mai puțin nevoia de estetic.

Grădinița trebuie și poate să asigure un climat formativ-stimulativ pentru evoluția preșcolarului, ea reprezentând factorul principal în procesul de formare a personalității.

Limbajul plastic este unul dintre cele mai iubite mijloace de comunicare ale copiilor, și în același timp de a exprima ceea ce nu pot exprima prin mijloacele limbajului vorbit și de a-i cunoaște. Lucrările copiilor reflectă personalitatea fiecăruia dintre ei, ne descoperă lumea așa cum ei o văd, descoperindu-ne și nouă copilul pe care nu-l cunoaștem destul de bine.

Scopul acestei cercetări este de a esențializa reperele teoretice importante pe care le presupune educația artistico-plastică, de a identifica și analiza căile practice menite să conducă la dezvoltarea conceptelor, abilităților, creativității artistico-plastice la preșcolari. Desenul copilului reprezintă un joc plăcut, o activitate agreabilă, care dirijată cu mult tact are consecințe dintre cele mai favorabile pentru dezvoltarea sa ulterioară.

Considerând desenul ca o formă de limbaj, ca un mijloc de comunicare, este firesc ca această activitate să poată fi interpretată ca un mijloc de conducere pe planul conduitei, a lumii interioare a copilului, ca o formă de reflectare și exteriorizare a unor aspecte dintre cele mai discrete ale psihicului infantil.

Am considerat necesar, de asemenea, să mă ocup în mod special de câteva aspecte legate de dezvoltarea creativității elevilor cu ajutorul unor metode și tehnici adecvate , căci numai învățând creativ, elevii devin creative.

OBIECTIVELE STUDIULUI

Am avut în vedere faptul că în primii ani de grădiniță copilul își însușește, sub atenta îndrumare a educatoarei, deprinderi artistice și modul de utilizare a elementelor de limbaj plastic: compoziție, cromatică.

Pe baza argumentelor teoretice prezentate și a experienței, ne-am propus realizarea unei cercetări aplicative privind optimizarea modalităților de stimulare și dezvoltare a abilităților artistico-plastice la preșcolari.

În acest sens am avut în vedere câteva obiective care ne-au ghidat întreaga cercetare.

1.Cunoașterea nivelului de dezvoltare psihică a preșcolarilor;

2.Descoperirea potențialului creativ al preșcolarului prin analiza produselor activității acestuia;

3.Proiectarea și desfășurarea unor activități artistico-plastice fixate pe stimularea potențialului creativ ;

4.Elaborarea unor sugestii și propuneri privind buna desfășurare a activităților didactice.

METODOLOGIA CERCETĂRII- EȘANTIONUL

Cercetarea aplicativă s-a realizat la grupa mare, Grădinița Tașca, județul Neamț.

Eșantionul cuprinde 15 copii, cu vârste cuprinse între 5-6 ani, proveniți din familii organizate, cu un nivel socio-economic diferit și un nivel cultural modest.

Între familiile copiilor și educatoare există relații de parteneriat ceea ce a contribuit la realizarea unor obiective concrete în ce privește activitatea instructiv-educativă din grădiniță. Părinții dovedesc preocupare pentru dezvoltarea limbajului copiilor, dobândirea și cultivarea unei exprimări corecte. Copii realizează cu plăcere anumite sarcini, cooperând, folosind deciziile în grup. Se folosește permanent discuția, tratarea individuală, având în vedere particularitățile fiecăruia.

METODE ȘI TEHNICI DE CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ

Pentru verificarea ipotezei și realizarea obiectivelor cercetării am utilizat ca metode și tehnici de cercetare următoarele:

- observarea psihopedagogică;

- experimentul psihopedagogic;

- convorbirea;

- analiza produselor activității;

- probe psihologice;

Experimentul a cuprins trei etape:

1. Etapa inițială, avut un caracter constatativ. În această perioadă am realizat o diagnosticare a nivelului dezvoltării intelectuale sub mai multe aspecte:

- am constatat că nivelul dezvoltării psiho-fizice a copiilor în ansamblu este corespunzător vârstei de 5-6 ani;

- experiența cognitivă a preșcolarilor grupei mari este largă;

- în cadrul activităților artistico-plastice s-au evidențiat unii preșcolari, aceștia manifestând o înclinație nativă spre pictură, desen, modelaj.

- nici un copil nu prezintă defecte de vorbire, dezvoltarea limbajului și a comunicării orale fiind dezvoltată corespunzător vârstei de 5-6 ani.