Tulburări de expresie verbală - alalia

In decursul anilor alalia a fost definita ca:

-,,tulburare de vorbire ce se caracterzeaza prin nedezvoltarea ei,,(Leapidevski)

-,,tulburare de vorbire ce se caracterizeaza prin mutism de provenienta centrala,,(Hvattev)

-,,alalia este o tulburare grava de vorbire , determinata de factori nocivi care afecteaza mai mult sau mai putin zona centrala a vorbirii si se caracterizeaza prin neputinta alalicului de a vorbi si intelege in totalitate sau suficient vorbirea altora,cu toate ca organele de receptie sunt sanatoase si insuficientele mentale nu-s de tip oligofren,,(E.Verza)

Clar este un lucru si anume ca alalia este o tulburare profunda de elaborare,organizare si dezvoltare a limbajului la copil si care nu se datoreaza deficitului de auz si nici mental.

Cauzele sunt complexe si greu de precizat, unele dinte ele pot fi :

-generale : alcoolismul parintilor, ereditate

-psihice :lipsa imboldului in vorbire, nedezvoltarea memoriei, tonus psihic scazut

-motorii : intarziere motorie, defecte generale de motricitate

Din anumite motive este cert ca are loc o slaba dezvoltare sau intarziere in dezvoltarea anumitor sisteme centrale :

-un deficit in auzul fonematic care nu permite sesizarea si diferentierea sunetelor

-un deficit in perceptia vizuala

-un deficit in functia de generalizare si abstractizare

-un deficit emotional(emotivitate, atentie labila, lentoare, vointa slaba)

La copilul alalic se mentine un mutism prelungit pana la varsta de 5-7-11ani, perioada in care fie ca tace, fie ca scoate sunete nearticulate, gangurit sau pronunta unele sunete sau cuvinte moni si bisilabice, cu structura simpla, dominand vocalele.Chiar daca pronunta cateva sunete sau cuvinte nu le integreaza in cuvinte sau propozitii.Acest ,,vocabular’’ ramane neinteles si cu timpul evolueaza spre un discurs agramat , neorganizat.

Intelegerea este uneori bunisoara , dar nu atinge nivelul unui copil de aceeasi varsta fara tulburari de limbaj.Dupa datele existente 70% din alalicii motori inteleg vorbirea.

De obicei ei prezinta o intarziere in dezvoltarea fizica si mintala, dar inapoierea lor e diferita de a oligofrenilor si in timp dispare sau se reduce brusc.

Uneori alalia poate sa apara insotita de debilitate mintala. Diagnosticul de debilitate mintala e greu de pus si la copiii care nu prezinta alalie, cu atat mai mult se pot strecura erori in cazul copiilor alalici,unde tocmai datorita particularitatilor acestei tulburari nu poate fi vorba de criterii ca : lipsa de fidelitate a memoriei, caracterul concret al gandirii, etc.

La copilul alalic, datorita imposibilitatii vorbirii, nu pot fi folosite testele de inteligenta(doar unele neverbale). Cum insa in aplicarea testelor nu trebuie privit numai aspectul reusitei , ci trebuie analizate determinantele psihologice ale rezultatelor obtinute, aceaste e cu mult mai greu la copilul alalic.

La copilul alalic una din metodele de baza ale diagnozei deficientei mintale o constitue studierea ampla a evolutiei psihicului pe parcursul terapiei logopedice. Copilul alalic fara debilitate mintala se distanteaza net fata de copilul alalic cu debilitate mintala, in sensul ca debilul mintal se dezvolta din punct de vedere psihic intr-un ritm mult mai incetinit si limitat, nereusind sa-i ajunga din urma sau sa inregistreze performantele copiilor alalici cu posibilitati intelectuale normale.

Problema ritmului diferit de dezvoltare psihica a copilului normal dezvoltat intelectual sau cu debilitate mintala trebuie privita cu prudenta, deoarece fiecare copil indiferent de dezvoltarea lui intelectuala isi are ritmul sau de dezvoltare.La copilul alalic nu ne putem limita numai la studierea sferei intelectuale ci si a particularitatilor afectiv-volutionale sau a particularitatilor personalitatii.

Ca o prima orientare in diagnosticare , poate fi pus gradul de intelegere a gesturilor, pantomimei si mimicii, care la copilul alalic cu intelect conservat este la un nivel corespunzator varstei cronologice.

Orientarea in viata de toate zilele si in mediul ambiant e corespunzatoare , spre deosebire de a alalicului cu debilitate mintala.

Defectele sistemului nervos central, la care se aduga tulburarile de vorbire, provoaca intarzierea multor laturi ale personalitatii copilului alalic si o dezvoltare ulterioara specifica a gandirii, memoriei, caracterului, motricitatii, afectivitatii, etc.

Neputand vorbi nu capata cunostintele necesare ceea ce duca la o intarziere mintala si la suferinte psihice serioase : se retrage, devine irascibil, refuza sa comunice ci ceilalti.

Tulburarile de perceptie, intarzierea si neandemanarea motorie, memoria, posibilitatile de intelegere a limbajului vorbit, trebuie raportate si la tipul de alalie. In alalia motorie tulburarile sunt dominat de natura motrica

si sunt localizate mai ales la niveleul aparatului fonoarticulator, tulburarile motorii sun tdifuze, imprecise, nesigure, dezordonate impidicand realizarea vorbirii articulate. La majoritatea copiilor alalici coexista forme dispraxice cu tulburari de organizare temporala , dar in grade diferite.La unii predomina forma dispraxica , la altii tulburarile de organizare temporala.In timpul pronuntiei organele fonoarticulatorii sunt incordate si articulatia e hipertona, nediferentiata, neputand pronunta sunetele : s,z sau hipotona, articularea sunetelor fiind foarte slaba, confuza, cu greutati mari in pronuntarea sunetelor c,g,che,chi,ghe,ghi.Chiar atunci cand poseda unele sunete ei nu le pot integra in cuvinte, nu pot pronunta cuvintele nici macar prin imitatie.

Se intalnesc si copii alalici cu tulburari grave de motricitate generala si in special a celei fine. Acestia sunt incapabili sa-si coordoneze miscarile, sa organizeze o miscare complexa, persista sinchineziile,insa dispraxia predomina la nivelul fetei si a organelor fonatiei.

In perioada in care le lipseste vorbirea, alalicii folosesc mult vorbirea prin mimica si gesturi.Ulterior, in urma cresterii intense a intelectului, o poate folosi mai intens, ca urmare a greutatilor ramase in vorbire, sau poate sa dispara treptat fiind inlocuita cu vorbirea prin cuvinte(sub influenta logopedica).