Etica inainte de etica

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Etica inainte de etica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 11 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Religie

Extras din document

În această lucrare vreau să mă apropii de o temă mai delicată a eticii din Vechiul Testemament și anume, așa cum am notat și ăn titlu, asupra origii eticii sau mai bine spus, asupra originii căderii eticii. Deoarece etica poate să fie asemănată, în marea majoritate a cazurilor, cu virtutea, tot așa și decăderea din comportamentul etic poate fi asemănată cu păcatul sau cu înstrăinarea de Dumnezeu. Episodul care prezintă în metafore căderea lui Lucifer mi se pare concludent pentru acest subiect, iar accentul pus pe înțelepciune din acest pasaj își va lăsa amprenta asupra lucrării. Dece acest fapt? Deoarece întâmfarea, în viziunea mea, este pe lângă un păcat și o călcare strâmbă a eticii lumii.

Iezechiel 28,1-8

„Fost-a cuvântul Domnului către mine și mi-a zis:

2 - Fiul omului, spune celui ce domnește în Tir: Așa zice Domnul Dumnezeu: Inima ta s-a înălțat și a zis: - Sunt un dumnezeu și stau pe scaunul lui Dumnezeu în inima mărilor, dar tu, deși nu ești Dumnezeu, ci om, îți închipui în inima ta că ești la fel cu Dumnezeu;

3 Iată, tu îți închipui că ești mai înțelept decât Daniel și nu sunt taine ascunse pentru tine;

4 Prin înțelepciunea ta și cu mintea ta ți-ai agonisit bogăție și ai adunat în vistieriile tale argint și aur;

5 Prin înțelepciunea ta cea mare, prin ajutorul negoțului tău, ți-ai sporit bogăția și mintea ta s-a îngâmfat cu bogăția ta;

6 De aceea, așa zice Domnul Dumnezeu: Pentru că tu te-ai asemănat cu Dumnezeu,

7 Iată, Eu voi aduce împotriva ta pe străinii cei mai răi din toate popoarele, și aceia își vor scoate sabia împotriva frumoasei tale înțelepciuni și vor întina strălucirea ta;

8 În mormânt te voi coborî și vei muri în inima mărilor de moartea celor uciși.”

Dar pentru a înțelege mai bine textul, l-am comparat cu trei ediții vechi ale Sfintei Scripturi, mai exact cu Biblia de la București din 1688, cea de la Blaj din 1795 și cea din 1914, dar și cu ediția Mitropolitului Bartolomeu. Astfel, față de textul actual al Bibliei sinodale, cele trei Biblii vechi prezintă unele expresii care diferă. Astfel în vesetele 3, 4 și 5a aceste Biblii prezintă întrebări, pe care le adresează Dumnezeu, prin Iezechiel, regelui Tirului, care după părerea mea sunt mult mai bineprimite în text, decât afirmațiile din ediția sinodală. În aceste versete se găsesc informații referitoare la înțelepciunea regelui Tirului, pe care a dobândit-o la rândul lui de la alți înțelepți, cât și despre îmbogățirea lui. Interogația din textul vechi și în ediția Bartolomeu are un sens foarte profund, căci se arată în acest mod că defapt înțelepciunea regelui este datorită altor înțelepți, care la rândul lor au primit-o de la alții, deci este o înțelepciune lumească, mai mult de atât, în ediția Bartolomeu, textul transmite un alt mesaj „nimic n’ai învățat de la’nțelepți, din toată’nvățătura lor?”, mult mai pătrunzător, că defapt această îngâmfare pe care o are regale Tirului este irațională, deoarece o astfel de idee nu o învață nici înțelepții de la care a primit și el înțelepciunea. Deci aceste interogații sunt defapt argumente împotriva afirmației regelui, care spunea că este dumnezeu. Al doilea set de interogații, cele referitoare la bogăția materială, demonstrează că defapt această îmbogățire nu este datorită incusinței regelui, ci pentru că Dumnezeu a îngăduit aceasta.

Finalul pericopei din edițiile vechi are din nou un sens mai profund și mai ușor de înțeles, căci în versetul 8 se spune „vei muri cu moartea răniților”, adică vei avea o moarte lentă și grea, în chinuri, lucru ce nu poate fi așa de ușor de înțeles din ediția sinodală care spune „vei muri în inima mărilor de moartea celor uciși”.

În pericopa 28, 1-8, termenul înțelepciune apare de 4 ori, în versetele 3, 4, 5 și 7. Făcând din nou o comparație întrere cele 5 ediții ale Sfintei Scripturi, am găsit diferențe de traducere. Astfel pentru versetul 3, în toate cele 5 ediții, termenul este același; pentru versetul 4 gasim doi termeni: înțelepciune și minte „Prin înțelepciunea ta și cu mintea ta”. Astfel în ediția din 1688, în loc de înțelepciune apare știință; în edițiile din 1795, 1914 și ediția Bartolomeu, în loc de minte apare știință. Pentru versetul 5 cele 4 ediții comparative înlocuiesc termenul de înțelepciune cu știință, iar pentru versetul 7 asemenea. Astfel se poate observa că, pentru versetele 5 și 7, se formează 2 blocuri, edițiile vechi, împreună cu ediția bartolomeu utilizează termenul de știință, pe când ediția sinodală folosește termenul de înțelepciune.

Acum vreau să fac o reconstrucție a textului, folosind desigur termenii majoritari. Versetul 3 va rămâne neschimbat „ești tu mai înțelept ca Daniel?”, versetul 4, voi lua varianta din 1688, „prin știința și cu mintea ta ?”, versetul 5 „prin știința ta cea mare ?”, iar nu în ultimul rând, versetul 7 „frumuseții științei tale”.

Putem spune, în acest moment, că mesajul pe care vrea să îl transmită textul este mai ușor de perceput. Vedem că în versetul 3 apare cuvântul înțelepciune pus în relație cu profetul Daniel. Întrebarea retorică pusă de Dumnezeu, „ești tu mai înțelept ca Daniel?”, are un sens profund. Defapt textul vrea să ne spună că adevărata înțelepciune este dată de Dumnezeu doar celor care stau în comuniune cu El, în acest caz proorocilor, de aceea este și singurul loc unde apare în pericopă, iar în același timp, comuniunea cu Dumnezeu implica si o crestere duhovniceasca prin moralitatea vietii. Deci întrebarea este foarte bine pusă, deoarece este foarte sigur că regele nu avea cum să aibă o asemenea putere de pătrundere a rațiunilor lucrurilor fără luminarea Duhului și bineînțeles, fără o detașare de materialitatea lumii, adică, fără o viață morală. De aceea în versetele următoare, 4, 5 și 7, este înlocuit cuvântul înțelepciune cu știință. Această rocadă de termeni este foarte bine venită, căci ea arată defapt că așa-zisa înțelepciune pe care o avea regele este în cel mai fericit caz una lumească, pe care el a dobândit-o de la alți „înțelepți”. Dar textul din ediția Bartolomeu, versetul 3, care a fost explicat mai sus, luminează mai mult sensul textului. Deci înlocuirea cuvântului înțelepciune cu știință, în lumina versetului 3 din ediția Bartolomeu și combinat cu întrebările retorice, ne fac să înțelegem că defapt regele nu dă dovadă nici de o înțelepciune lumească măcar, el ajungând la toate pe care le avea nu datorită științei sale, ci datorită faptului că Dumnezeu a îngăduit acestea.

Fisiere in arhiva (1):

  • Etica inainte de etica.doc

Bibliografie

Biblia sau Sfânta Scriptură, ediția sinodală, EIBMBOR, București 2008
Biblia de la București, 1688
Biblia de la Blaj, 1795
Biblia sau Dumnezeiasc Scriptură, ediția Sfântului Sinod, București 1914
Biblia sau Sfânta Scriptură, ediție jubiliară a Sfântului Sinod, diortosită de ÎPSS Bartolomeu Anania, 2001
Origen, Scrieri alese, în colecția PSB, volum 8, trad. De pr. Prof. Teodor Bodogae, EIBMBOR, București 1982