Impactul Operei Parintelui Staniloae asupra Teologiei si Culturii Contemporane

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Impactul Operei Parintelui Staniloae asupra Teologiei si Culturii Contemporane.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Religie

Extras din document

Parintele Dumitru Staniloae s-a nascut la 16 noiembrie 1903, din parintii sai Irimia si Reveca, fiind ultimul din cei cinci copii ai lor. Locul nasterii sale a fost comuna Vladeni, de langa Brasov, de care este legat nu numai natural, dar si spiritual. "In satul Vladeni din Transilvania, in care m-am nascut, spune dansul, am inceput sa iubesc pe Dumnezeu si lumea si le iubesc si acum". (1) Se pare ca de aceasta data se intalneste cu Lucian Blaga, care spunea ca eternitatea s-a nascut la sat. A urmat mai intai cursurile unei scoli confensionale ortodoxe, si apoi pe cele ale Liceului "Andrei Saguna" din Brasov, unde a invatat germana si franceza. Dupa 1918, voieste sa devina preot si se muta in Bucovina, la Facultatea de Teologie din Cernauti. Isi continua studiile la Facultatea de Litere din Bucuresti. In 1925 apare primul sau articol in care trateaza despre problema muncii si a proprietatii in Noul Testament. Din indemnul mitropolitului Nicolae Balan, care deschisese Academia Teologica din Sibiu, si-a reluat studiile sale teologice in 1926. Ca licentiat, tanarul Dumitru a elaborat, sub conducerea profesorului Vasile Loichita, o teza despre "Botezul copiilor", incheindu-si astfel formarea teologica primara.

O schimbare semnificativa in viata sa a avut loc intre anii 1927 si 1929, cand Dumitru Staniloae a fost trimis la studii in Grecia, unde a audiat cursurile lui Hristu Andrutsos, personalitate cunoscuta a teologiei grecesti. Desi a ramas numai un an la Atena, totusi tanarul Staniloae considera ca "teologii acestei perioade, desi traiau intr-o epoca tulbure a istoriei Greciei moderne, avea geniul, fantezia, curajul de a face o teologie creatoare, fiindca a trebuit sa creeze manuale si sa dea o orientare noilor ramuri ale stiintelor teologice. Cu Andrutsos si Rosis, teologia acestei perioade a facut mai mult decat un pas". (2) In 1928, tanarul Staniloae a sosit la Munchen, unde, printre altele, a facut cunostinta cu teologia dialectica protestanta, extrem de populara in acel timp, reprezentata Gogarten, Thurneysen si Barth. Aici s-a aplecat asupra ideie barthiene de diastaza (A Celui cu Totul altul), prin care teologul protestant cautat sa reliefeze transcendeta radicala a lui Dumnezeu si incomprehensibilitatea lui". In spiritul gandirii palamite, D. Staniloae avea sa ajunga la concluzia, cum vom vedea mai tarziu, ca Dumnezeu nu este numai transcendent, dar si imament creatiei. A mai calatorit in 1929, la Paris, Berlin, Belgrad sau Constantinopol, dar experientele teologice telologice din Grecia si Germania au pregatit calea pentru studiul teologiei Sfantului Grigore Palma. (3)

Dumitru Staniloae si-a sustinut, in mai 1928, teza de doctorat despre patriarhul Dositei al Ierusalimului, la Facultatea de Teologie din Cernauti, unde isi incepuse studiile teologice. In virsta de 26 de ani, a inceput sa cariera sa de profesor de Dogmatica la Academia Teologica Andreiana din Sibiu. La 4 octombrie 1930 s-a casatorit cu Maria Mihu, care i-a fost tovarasa de viata timp de 63 de ani. Singura fiica care a supravietuit, Lidia, s-a nascut la 8 octombrie 1933. La un an dupa casatorie, a fost hirotonit ca diacon si incepand din ianuarie 1934 a devenit directorul ziarului "Telegraful roman", in care a publicat peste 350 de titluri. Pe langa numeroasele articole din "Telegraful roman", care mergeau de la pietate si cultura pana la comentarii asupra evenimentelor vremii, Parintele Staniloae a dedicat o buna parte a activitatii sale publicistice unei teme care i-a fost deosebit de scump, cea a romanismului si Ortodoxiei. O selectie a articolelor sale pe aceasta tema a fost publicata in 1939, sub titlul elocvent "Ortodoxie si Romanism". In aceasta perioada apar insa si primele sale carti, una in care se trateaza despre "Viata si invatatura Sfintului Grigore Palama, cu trei tratate traduse" (Sibiu, 1938), "Pozitia Domnului Lucian Blaga fata de crestinism si Ortodoxie", (Sibiu, 1942), si "Iisus Hristos sau restaurarea omului". (Sibiu, 1943).

Aceste carti, cu caracter teologic si filosofic, privesc filosofia lui Lucian Balaga, teologia Sfantului Grigore Palma si doctrina ortodoxa despre Iisus Hristos. In cunoscutele sale lucrari, Trilogia culturii (1936-1937), Arta si valoare (1939) si Diferentele divine (1940), Lucian Blaga pleda pentru imposibilitatea omului de a cunoaste pe Dumnezeu, limitand oarecum viata si cultura umana la dimensiunile ei orizontale. Metafizica lui includea un fel de dimensiune religioasa, dar mai mult estetica si panteista si vorbea despre spiritul roman-ortodox si exalta Ortodoxia din ratiuni stilistice. Dispunand de o mare capacitate dogmatica si apologetica, parintele Staniloae a clarificat pozitia sa crestin ortodoxa fata de gandirea acestui original si apreciat filosof roman, intr-un volum intitulat: Pozitia Domnului Lucian Blaga fata de Crestinism si Ortodoxie. In aceasta lucrare si opune imanentismului cultural al lui Lucian Blaga, oferind in schimb o viziune asupra istoriei si culturii in care elementul divin si umanitatea se disting, dar conlucreaza strans. (4)

Dupa zece ani de studii si refelctie, teologul roman a publicat, la Sibiu, in 1938, volumul Viata si invatatura Sfantului Grigore Palama, cu trei tratate traduse din greceste. In acest studiu Parintele Staniloae se dovedeste un adevar savant, care cerceteaza teologia palamita si descopera ca numai traditia patristica poate da raspunsul la problemele epocii si umanitatii moderne. Prin studiile asupra lui Grigore Palama, tanarul nostru teolog incepe sa se orienteze catre Filocalie, care pune un accent deosebit, pe idealul nepatimirii sau al unirii cu Dumnezeu. (5) Dintr-o astfel de orientare apare si opera binecunoscuta a marelui nostru teolog: Iisus Hristos, Restaurarea omului. In aceasta lucrare descoperim, pe de o parte, numele unor teologi si filosofi occidentali ai vremii (Gogarten, Buber, Jaspers, heidegger, Barth, Brunner, Blathasar, Guardini, Svelktov, Bulkgakov), pe de alta parte, se simte influenta marilor Parinti ai Bisericii, ca Atanasie cel Mare, Chiril al Alexandriei, Grigore al Nyssei, Maxim Marturisitorul si multi altii. (6) Aceasta puternica prezenta a gandirii patristice in opera sa teologica, il vor face pe Parintele Staniloae sa impleteasca mai tarziu dimensiunea verticala a comuniunii cu cea orizontala, punand astfel in evidenta caracterul sobornicesc al Bisericii.

Dupa cum se stie, evenimentele istorice din anii 1939-1945 au provocat multe schimbari si au avut un impact profund asupra vietii oamenilor din tarile Europei centrale cum este Romania. Inca din toamana anului 1939, Romania a pierdut, in virtutea pactului germano-rus, Basarabia si o parte din Bucovina, a renuntat la o parte din teritoriul ei de sud-est in favoarea Bulgariei, iar o parte din Transilvania a fost cedata Ungariei. Evenimentele vremii n-au ramas straine de activitatea publicistica a Parintelui Staniloae. Inca din 1937, in timpul razboiului spaniol, Parintele Staniloae a publicat o serie de articole critice la adresa comunismului, iar dupa ce Romania a intrat in razboi, in 1941, au mai aparut si alte articole indreptate impotriva comunismului. Cu toate acestea, parintele Staniloae nu si-a abandonat preocuparile sale strict teologice, dand la iveala in 1944, in Revista teologica din Sibiu, o traducere insotita de ample comentarii la Mistagogia Sfantului Maxim Marturisitorul. Cu toate dificultatile razboiului, intre 1941 si 1945, tanarul Staniloae a continuat sa lucreze la traducerea si aprofundarea Filocaliei, si publicat mai mult de o suta de articole, in Telegraful roman, pe teme teologice variate si mai cu seama referito la identitarea romaneasca si Ortodoxie. In tot acest timp, a continuat sa fie rectorul Academiei Andreiene din Sibiu. (7)

Fisiere in arhiva (1):

  • Impactul Operei Parintelui Staniloae asupra Teologiei si Culturii Contemporane.doc