Învierea domnului

PASTELE

Sãrbãtorile la Români

Cea mai mare, mai insemnata, mai sfanta si mai imbucuratoare sarbatoare de peste an, dupa spusele romanilor de pretutindeni, e sarbatoarea Pastelor, Pastele sau Invierea Domnului, pentru ca in aceasta zi “Hristos a inviat din morti cu moartea pre moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le”, iar pre cei vii rascumparandu-i de sub jugul pacatului si impacandu-l cu Dumnezeu. Ea cade totdeauna la inceputul primaverii, anotimpul cel mai frumos si mai placut, cand toate in natura invie. Romanii asteapta sarbatoarea aceasta, dupa un post indelungat, cu mare dor si bucurie, si cauta in acelasi timp ca locuintele lor sa fie curate si cu toate pregatirile facute in cea mai buna randuiala .

Barbatii care pana in Joia mare din Saptamana Patimilor lucreaza de regula la camp, din ziua aceasta raman acasa ca sa o curete si sa se ingrijeasca de ea, repara gardurile, ara gradina, junghie mieii de Paste si aduna cele trebuincioase sarbatorii.

Femeile, tot din Joia mare sau cu cateva zile inainte incep a deretica prin case, a varui, a spala, a rosi ouale, a coace pasca si alte copturi.

Fetele cele mari precum si multe neveste tinere incep a coase cate o camasa noua precum si alte haine, ca fiecare sa aiba pentru ziua de Paste, macar o camasa noua.

Fiecare are partea sa de ocupatie si grija, fiecare cauta a nu ramane in urma altora, iar sfintele Paste sa-l surprinda ca pe un neom intre oameni.

Cea mai insemnata coptura pe care o mananca romanii in decursul sarbatorii Pastelor este pasca, pascuta.

Dupa o legenda din Bucovina pasca se face, pentru ca Iisus inainte de a fi prins si rastignit pe cruce, zice invataceilor sai, ca pana atunci au mancat cu toti copturi nedospite si nesarate adica turte sau azime, de acum inainte vor manca copturi dospite si sarate care se vor numi paste.

Pasca se face dintr-un aluat bine dospit in care se pune sare si lapte dulce. Forma este rotunda, grosimea e cel mult de un lat de deget cu impletituri (sucituri) pe margini si cele de la mijloc in forma de cruce, care insemneaza crucea pe care a fost Mantuitorul rastignit. Intre impletituri se pune de regula branza de vaci dulce, framantata cu ou si zahar, unsa deasupra cu galbenus de ou si impodobita cu stafide. Pasca se face fie in Joia mare , fie in Sambata mare. In afara de pasca, cele mai multe romance mai fac si alte copturi ca : babe, mosi, cozonaci rotunzi sau lungareti (ca sicriul in care a fost ingropat Iisus), colaci.

Tot de Paste friptura cea mai insemnata este cea de miel, numit mielul Pastelor sau de purcel, care se frig intregi si care se duc in ziua de Paste impreuna cu pasca la sfintit. Mielul inseamna Domnul nostru Iisus, iar in Banat este datina ca oasele si celelalte ramasite ale acestuia sa se ingroape la un altoi de mar sau par sanatos, anume ca si familia aceea sa fie tot anul sanatoasa.

Ouale rosii se fac tot in Joia sau Sambata mare. O legenda spune ca :

“Zice ca pe cand se afla Domnul nostru Iisus rastignit pe cruce, Maica Domnului a luat o cosarca plina de oua si se duse cu dansa la jidovi si inchinandu-le-o ii ruga sa inceteze a-l chinui si necaji pe Iisus. Maica Domnului puse cosarca cu oua langa cruce si incepu a plange. Stand cosarca langa cruce si curgand din mainile si picioarele lui Iisus sange, in scurt timp o parte din oua se inrosira, ca si cand ar fi fost vopsite. Domunul Iisus vazand ouale umplute de sange, isi arunca privirile catre cei de fata si le zise :

- De acum inainte sa faceti si voi oua rosii intru aducere aminte de rastignirea mea, dupa cum am facut si eu astazi !

Dupa ce a inviat Domnul nostru Iisus, Maica Domului a fost cea dintai care a facut oua rosii si pasca si a dat fiecarui om pe care l-a intalnit cate un ou rosu si cate o pascuta si i-a zis “Hristos a inviat!”

Ouale sunt alese cu grija, numai de gaina, se fierb, se pun in culoare, apoi se lasa la uscat si se sterg cu grasime de porc ca sa aiba luciu.