Mănăstirea Sinaia

Pentru pelerinii care vin sa viziteze "Perla Carpatiilor", statiunea montana Sinaia, trei obiective merita întreaga atentie: Muntii Bucegi, Castelul Peles si Manastirea Ortodoxa Sinaia. Fara aceste puncte de referinta, Sinaia n-ar avea nici o valoare istorica.

Manastirea Sinaia, "Catedrala Carpatilor", situata într-un cadru natural feeric, dateaza din secolul al XVII-lea si reprezinta identitatea istorica a orasului, fiind prima constructie pe acest teritoriu. Fondatorul Manastirii Sinaia este Spatarul Mihail Cantacuzino care împreuna cu mama sa, Elena si cu sora sa Stanca, face un pelerinaj la Locurile Sfinte (Ierusalim, Nazaret, etc.), ajungând cu aceasta ocazie la Muntele Sinai unde s-a rugat în Manastirea "Sfânta Ecaterina". Impresionat de ceea ce a vazut, s-a hotarât ca la întoarcerea în Tara Româneasca, sa construiasca în muntii românesti si sa închine Sfintei Fecioare Maria, o manastire care sa poarte numele Muntelui Sinai si aceasta este Manastirea "Sinaia". Importanta Muntelui Sinai tine de istorie si traditia biblica, aici Moise primind tablele legii cu cele "zece porunci". La început manastirea a fost construita sa adaposteasca doisprezece calugari (dupa modelul Mântuitorului Iisus Hristos care si-a ales doisprezece apostoli), dar cu timpul numarul a crescut fiind necesara construirea unei alte bisericii mai mare si a unor chilii suplimentare. Noile constructii (ceea ce se numeste astazi "curtea noua"), au realizate între anii 1842-1846, prin grija staretului Ioasaf si Paisie. Datorita pozitiei sale strategice, Manastirea Sinaia va cunoaste numeroase invazii turcesti si austriece, care vor distruge partial manastirea. Dar pelerinul care ajunge la Manastirea Sinaia, nu gaseste aici doar trei sute de ani de istorie ci un adevarat muzeu de arta si de spiritualitate româneasca. Vechea biserica este construita în stilul brâcovenesc, arhitectura caracteristica Tarii Românesti, stil ce poarta numele Domnitorului Constantin Brâncoveanu (martirizat, la Constantinopol, de turci în 1714). Acest stil, de influenta baroca, are drept caracteristici coloanele sculptate în piatra si ornate cu motive florale si vegetale (floare de crin, frunza de stejar, etc.). În general bisericile ortodoxe sunt formate din: pronaus, naus si altar, iar stilul brâcovenesc adauga acestora trei pe cea de a patra sub forma unei camere deschise sustinuta de coloane, "pridvorul". Deosebit de important este portalul bisericii care este sculptat, reprezentând la dreapta pe Moise cu Tablele Legii, si în partea stânga pe fratele lui, Aaron, cu toiagul înfrunzit. La mijlocul portalului se gaseste stema familiei fondatoare - familia Cantacuzino, vulturul bicefal ce tine în gheare semnele imperiale ale puterii: sceptrul si crucea. Pictura din pridvor si naos este cea originala, realizata de Pârvu Mutu Zugravul, pictorul preferat al Cantacuzinilor.