Cuprins
- CUPRINS 3
- SIGLE ŞI ABREVIERI 5
- 1. Cărţi biblice 5
- 2. Dicţionare 6
- 3. Abrevieri 6
- INTRODUCERE 8
- CAPITOLUL I
- MESIA ŞI MESIANISMUL 11
- 1. Unsul lui Iahve în istoria biblică 12
- 1.1. Untdelemnul ungeri 13
- 1.2. Ungerea preoţilor 14
- 1.3. Ungerea regilor 15
- 2. Concepţia mesianică în iudaism 16
- 2.1. Definirea termenului de Mesia în concepţia iudaică 17
- 2.2. Mesianismul samaritean 17
- 2.3. Persoana şi natura lui Mesia 18
- 2.4. Viziunea mesianică în Talmud 19
- 2.5. Forma actuală a mesianismului iudaic 21
- 3. Originalitatea mesianismului biblic 21
- 3.1 Concepţiile rabinică, ezoterică şi religios-filosofică 23
- 3.2 Mesianismul în decursul istoriei poporului evreu 25
- 3.3 Importanţa aşteptării mesianice în spiritualitatea ebraică 26
- CAPITOLUL II
- AŞTEPTAREA MESIANICĂ 29
- 1. Protoevanghelia (cf. Gen 3,15) 29
- 1.1. Explicarea textului 30
- 1.2. Contextul 31
- 1.3. Descendenţa femeii 32
- 2. Făgăduinţele făcute Patriarhilor 34
- 2.1. Făgăduinţa făcută lui Abraham 34
- 2.2. Isac fiul făgăduinţei 36
- 2.3. Iacob marele înaintaş 38
- 3. Mesianismul regal 39
- 3.1. 1Samuel 40
- 3.2. 2Samuel 41
- 3.3. Profeţia lui Natan 42
- 4. Psalmii mesianici 44
- 4.1 Aspecte generale 44
- 4.2. Psalmii regali 45
- 4.3. Psalmii mesianici 47
- CAPITOLUL III
- MESIA ŞI MESIANISMUL ÎN ISAIA 50
- 1. Prezentare generală a scrierii profetului Isaia 50
- 1.1. Proto-Isaia şi cartea sa (cf. Is 1-32) 50
- 1.2. Deotero-Isaia şi sacrieleile sale (40-55) 51
- 1.3. Trito-Isaia şi cartea sa (56-66) 53
- 2. Profeţia despre Emanuel 54
- 2.1. „Cartea lui Emanuel” 54
- 2.2. Privire generală asupra conţinutului 55
- 3. Imagine lui Emanuel 57
- 3.1 Contextul istoric 57
- 3.2. Profeţia despre Emanuel 59
- CONCLUZIE 62
- BIBLIOGRAFIE 64
- 1. Dicţionare şi Enciclopedii 64
- 2. Opere 64
- 3. Articole din reviste 67
Extras din referat
INTRODUCERE
„Poporul care umbla în întuneric a văzut o lumină mare;
peste cei care locuiau pământul întunecos a strălucit o lumină
Pentru că un copil s-a născut, ne-a fost dat un fiu.
Pe umerii lui este semnul puterii şi numele său este Sfetnic minunat,
Dumnezeu puternic, Părinte veşnic, Principele păcii; împărăţia lui va fi mare şi
pacea nu se va sfârşi”.
(Is 9,1-5; cf. 2,2-5)
Din cele mai vechi timpuri, omul, în căutarea sa, a încercat să obţină ajutorul de la ceea ce este superior lui. Acelaşi lucru putem spune şi despre omul evreu, care, în relaţia sa cu divinitatea, deţinea un avantaj, comparativ cu omul păgân.
În relaţia omul evreu – divinitatea (divinitate, care se prezintă sub numele de Iahve), nu atât omul este cel care caută divinitatea, cât şi Iahve (divinitatea) vine în întâmpinarea omului. La păgânii timpurilor antice însă, ori exista mai multe divinităţi, ori doar o divinitate cu care omul păgân putea intra foarte greu în relaţie, sau chiar deloc, dacă ţinem cont de mentalitatea evreilor care îl considerau pe Iahve singurul Dumnezeu adevărat şi Unic.
Astfel, în decursul istoriei, poporul evreu, datorită greutăţilor prin care a trecut a cerut ajutorul lui Iahve, care, într-un anumit moment al istoriei, a încheiat un legământ, mai întâi cu un singur om, care a stat la originea poporului ales, iar mai apoi, cu întreg poporul, şi promite un mântuitor care să-l elibereze de suferinţele acestei vieţi. Acest eliberator va purta numele Mesia, nume sau titlu care de-a lungul timpului îşi va asuma diferite valenţe.
Lucrarea de faţă va căuta să realizeze mai întâi un studiu cu privire la Mesia, în deosebi în mentalitatea iudaică, pentru ca în cele din urmă să se ajungă la gândirea profetului Isaia şi la viziunea sa cu privire la acest aspect mesianic.
Dar pentru a înţelege cum este văzut acest termen sau titlu şi, mai mult decât atât, pentru a vedea ce veşminte a îmbrăcat în decursul istorie, trebuie înţeleasă, pe cât posibil, mentalitatea poporului şi ambientul în care se vorbeşte despre un Mesia.
Izvorul mesianismului, ca de altfel şi culmea acestuia, se găseşte în Sfânta Scriptură care nu este doar o carte în care se revelează Cuvântul lui Dumnezeu, dar şi o cronică a mesianismului şi a istoriei mântuirii. Mesianismul, în Sfânta Scriptură, este ca un fir roşu care brăzdează întreaga scriere, o speranţă care se va lăsa în cele din urmă împlinită. În jurul acestei speranţe se clădeşte toată puterea şi încrederea poporului Israelului biblic. Crezul său de viaţă, mereu viu, mereu înnoit îşi soarbe din această aşteptare prelungită toată puterea de a fi, atât în vreme de încercare, cât şi la vreme de izbândă. Acest fir roşu a însemnat pentru evreul bibic o aşteptare de mii de ani, o speranţă care a devenit tot mai puternică odată cu scurgerea timpului şi care. Astfel putem observa o evoluţie care ajută la cristalizarea termenului de Mesia, dar şi a erei mesianice, ca de altfel şi misiunea acestuia. De aceea, poporul lui Iahve are ca şi ţintă realizarea acestui timp mesianic pe care încă îl mai aşteaptă.
Structura acestei lucrări are la bază evoluţia mesianismului până la profetul Isaia care, prin profeţia lui Emanuel schimbă înfăţişarea acestui Mesia, ca de altfel şi scopul şi misiunea acestuia. Trebuie spus că profetul Isaia este unul dintre cei mai importanţi, dacă nu cel mai important, datorită şcolii pe care creat-o în jurul său şi, datorită îmbinării mesianismului regal de pe vremea lui David cu unele elemente istorice, care au dat sens aşteptării mesianice de atlădată.
Primul capitol al lucrării, plecând de la istoria biblică, după ce se încearcă o prezentare a înţelesului termenului Mesia, intrând în mentalitatea iudaică, va căuta să scoată în evidenţă personajele istoriei poporului evreu căreia i se atribuie acest titlu. Astfel, prin ungerea care era semn al preoţilor veterotestamentari sau al regalităţii, după ce se indică materia ungerii, se prezintă rolul şi importanţa acestei ungeri.
De asemenea, pentru a intra în concepţia iudaică cu privire la mesianism, se încearcă, prin comparaţie cu alte viziuni, să se prezinte cum defineau iudeii şi samaritenii mesianismul. Se va încerca să se vorbească şi despre natura şi persoana acestui Mesia, extrăgându-se concepţia iudaică şi din Talmud, ca în cele din urmă să se ajungă la forma actuală a mesianismului iudaic.
Într-o altă secţiune a primului capitol al lucrării, se încearcă prezentarea originalităţii mesianismului biblic, ţinând cont de diferite concepţii, de istorie şi de spiritualitatea ebraică.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Mesia si Conceptul Mesianic in Isaia.doc