Obiceiuri Calendaristice in Moldova

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Obiceiuri Calendaristice in Moldova.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 16 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domenii: Religie, Crestinism

Extras din document

Pentru populatia catolica din Moldova,ca si pentru cea ortodoxa, sarbatoarea Sf. Andrei, celebrate la data fixa de 30 noiembrie, reprezinta inceputul anotimpului friguros.Sf. Andrei se bucura de o popularitate deosebita in spatial carpato-danubian si a intrat inca de timpuriu in folclorul romanesc.Intru-un calendar arhaic,ajunul aceste sarbatori marca sfarsitul anului vechi, si deschidea un alt An Nou.Dupa cum remarca Ion Ghinoiu, ziua si noaptea Sf. Andrei pastreaza si astazi numeroase elemente care sunt definitorii pentru sarbatoarea de la raspantia dintre ani:excesele de macare,bautura si distractie,credinta ca in noaptea strigorilor se deschid mormintele si se intorc spiritele mortilor,abundenta vrajilor si a farmecelor,prognosticele meteorologice si de aflare a rodului pentru anul nou, toate acestea sustin idea ca Santandreiul a fost candva o sarbatoare de innoire a timpului,asemanatoare cu Anul Nou contemporan.Sarbatoare mai este cunoscuta sub nume ca: Andreiu de iarna sau Cap de iarna, sintagma din urma fiind “dedicate unui zeu autohton,patron al lupilor. Asa se face ca cestei sarbatori ii sunt circumscrise fenomene caracteristice starii de haos ce pune stapanire pe orice perioada de dinaintea inceperii unui an nou: apropierea lupilor de sat, a duhurilor rele si chiar a strigoilor, a pricolicilor si a altor ipostaze lykantropice.

Teama de lupi si ,in general, de fiarele salbatice care bantuiau in aceasta perioada calendaristica, pare sa fi fost, la un moment dat, generalizata in satele din Diecaza de Iasi. La Margineni-Bacau era obiceiul ca in ajunul Sf. Andrei sa iasa afara gospodarul si gospodina sis a unga cu usturoi toate acareturile inclusiv gardul curtii si fantana.la intrarea acestora in casa , acestia faceau semnul crucii cu usturoi in aer, iar firele ramase le asezau pe fiecare fereastra, pe pragul usii sip e vatra.Tot in jud.Bacau, la Berdila-Racova, gospodina care iesea afara in noaptea de sf.Andrei avea asupra sa “trii catai di usturoi si trii fire di lana rosie”.Ea inconjura gospodaria de 3ori, “pi dinafara gardului” si de fiecare data cand ajungea la poarta lega cate un catel de usturoi cu un fir de lana si spunea:”Eu nu leg usturoiu / Leg gura lupului / S-a lupoaici / A strigoiului / S-a strigoaici / Pi codrii sa se duca/ la mine sa n-ajunga!”.La sfarsit incepea sa faca semnul crucii cu usturoi “ pe gard.pe poarta, pie ocolu oilor, pe usa grajdului,pe cotetul porcului, pe sura sip e poiata gainilor”.Cand revenea in casa , se intorcea cu spatele spre intrare, astfel incat sa poata face semnul crucii pe toate obiectele care ramaneau in urma sa.Ungea apoi cu usturoi tocurile usii din interior si ferestrele, iar bucatelele ramase le arunca in foc,”sa iasa cu fumu pe horm’.Dincolo de alte incarcaturi simbolice pe care le releva ritual acesta trebuie subliniata preocuparea sa de a inconjura gardul de dinafara.gestul pare sa aiba o motivatie destul de serioasa.Asadar acesta pare sa aiba rolul de aparare ca si cum nineni nu trece,asa explica profesorul petru Caraman acesr ritual.

Intentia de a lega gura lupului in noaptea dinaintea sf.Andrei cunoaste in satele catolicilor moldoveni si alte modalitati de concretizare.Unii batrani”legau usile de la sura cu lanturi san u poata deschine lupul gura”(Oituz-Bacau), altii”astupau si ungeau cu lut gura cuptorului ca sa ramana infundata si a lupului”(Vizantea-Vrancea), iar cei mai multi “legau limbile foarfelelor”, crezandu-se ca astfel lupul nu va mai putea deschide gura(Pustiana-bacau,Balusesti-Neamt,Cornul Luncii-Suceava).gestul cel mai raspandit ramane insa ungerea cu usturoi a usilor si a ferestrelor,inclusive desemarea crucilor pe toate adaposturile expuse potentialului pericol(Buhonca-Neamt,Rachiteni-Iasi,Tetcani-Neamt,Saboani-Neamt,Trebes-Bacau,Moara-Suceava).

Toate aceste practice se intalnesc si in localitatile cu populatie ortodoxa.

Pentru folclorul romanesc ,imaginea lupului dezvaluie si alte dimensiuni semantice.Doua dintre aceste nivele par sa fie esentiale:”pe unul dintre acestea se afla determinarile malefice,desprinse din prezenta si faptele lupului real si intrupare in p-ractici ceremoniale si magice,poveztiri,credinte,descantece,etc.;pe al doilea nivel se gasesc atributele sacre(animal psihopomp,ghid initiator,dusman al aparitilor demonice).

Considerat a fi stapan peste fiarele salbatice si ocrotitor al turmelor de oi si cirezilor de vite,Santandreiul a fost investit de mentalitatea arhaica si cu alte puteri,nu mai putin importante.Esentiala ramane domonatia sa asupra strigoilor,acele spirite bantuite de neliniste ancestrale care potrivit traditiei se reintorc la raspantii de vreme,starnind sentimente de ingrijorare si chiar de teama printer pamanteni.

Repertoriul practicilor ritual-ceremoniale ce se infaptuiau candva in noaptea din ajunul Sf.Andrei era extreme de bogata si de interesanta, eu am amintit doar cateva.

Fisiere in arhiva (1):

  • Obiceiuri Calendaristice in Moldova.doc

Alte informatii

despre obiceiuri traditionale din satele moldovenesti