Obiceiurile de Iarna - Sarbatorile de Pasti

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Religie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 8 în total
Cuvinte : 2297
Mărime: 11.74KB (arhivat)
Cost: 4 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: conf.dr. Adriana Ritt

Extras din document

Ignatul este divinitatea solara care a preluat numele si data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul ( 20 decembrie ) din calendarul orthodox, sinonim cu Ignatul Porcilor – in zorii zilei de Ignat se taie porcul de Craciun – si cu Inatoarea. Potrivit calendarului popular, Inatoarea, reprezentare mitica a panteonului romanesc, pedepseste femeile care sunt surprinse lucrand in ziua de Ignat. Animalul sacrificat in acesta zi este subtituit al zeului care moare si renaste. Impreuna cu timpul, la solstitiul de iarna. In antichitate, porcul a fost symbol al vegetatiei, primavera, apoi sacrificial lui s-a transferat in iarna.

Colindatul este un scenario compus din texte ceremonial , formule magice, dansuri, gesture, interpretat in casa, pe ulite, de o ceata sacra. In calendarul popular, acest fenomen apare sub diferite denumiri zonale in solstitiul de iarna. “ Steaua, Plugusorul, Sorcova “. Colindele transmit urari de sanatate, rod bogat, implinirea dorintelor in noul an. Colindatul este cea mai raspandita traditie a romanilor. Cand persoanele colindate nu primesc colindatorii, inched usile sau nu ofera daruri, efectele magice sunt opuse, ei incalcand regulile acestui obicei.

Craciun este un zeu solar, de origine indo-european, specific teritoriilor locuite de geto-daci, identificat cu zeul roman Saturn si cu zeul Iranian Mithra. Timp de peste un mileniu, crestinii sarbatoreau Anul Nou in ziua de Craciun. In legatura cu Mos Craciun au circulat multe legend. Prin tot ce face, Craciun se opune sau impiedica nasterea pruncului crestin Iisus, deoarece venire ape lume a acestuia inseamna moartea Mosului. Sarbatorile de Craciun dureaza, in sens restrains, trei zile ( 25-28 decembrie ), sau, in sens larg, 19 zile ( 20 decembrie – 7 ianuarie ).

Pomul de Craciun este un brad impodobit, subtitut al zeului adorat in ipostaza fitiforma, care moare si renaste la sfarsit de an, in preajma solstitiului de iarna, sinonim cu Butucul de Craciun. Impodobirea bradului si asteptarea de catre copii a “Mosului “, numit in sud-estul Europei, Craciun, care vine cu daruri multe, este un obicei occidental care a patruns de la oras la sat, incepand cu din a duoa jumate a sec XIX- lea. Pomul de Craciun s-a suprapus peste un mai vechi obicei al incinerarii Butucului in noaptea de Craciun, simbolizand moartea si renasterea divinitatii si a anului la solstitiul de iarna, Obiceiul a fost atestat la romani, aromani, letoni si sarbo-croati.

Craciunul – Nasterea Domnului ( 25 decembrie )

Dumnezeu , vazand ca neamul omenesc este asuprit de diavol, s-s milostivit si l-a trimis pe Arhanghelul Gavril as vesteasca Fecioara Maria nasterea, prin puterea Duhului Sfant, a Fiului lui Dumnezeu, facut om, Iisus Hristos . Fiul lui Dumnezeu s-a nascut intr-o pestera din Betleem si a fost pus, ifasat, de catre Nascatoarea de Dumnezeu, in ieslea dobitoacelor. La romani, sarbatoarea Nasterii Domnului se sprijina pe un fond stravechi, legat de cultul solstitiului de iarna, al lui Craciun, personaj mitic dacic, dar si pe datinile romane legate de zilele Soarelui Invingator si Saturnalii. Pentru ca acum, la sfarsit de decembrie, este ziua cea mai mica a anului, Soarele trebuie ajutat, prin tit felul de elemente magice, sa nu moara. In vechiul mit al coibanului Zeu–Mos se introduce elemente crestine si astfel se contureaza povestea ciobanului Craciun. Craciunul este marcat printr-o masa bogata, din care nu trebuie sa lipseasca colacii, cornurile, fructele, pestele, dulciurile si, bineinteles, bautura. Tot ce se pune pe masa are o trimitere clara la ocupatiile traditionale romanesti. De pe masa nu pot lipsii nucile si ouale, care au o simbolistica mai complexa, cu trimitere la rezistenta in timp, la samanta care nu se pierde. Sarbatorile de iarna, incepute de Craciun odata cu Nasterea lui Iisus, se incheie abia la Boboteaza cand in lumea satului au loc alte petreceri unde, intr-un cadru special, sunt prezentate comunitatii viitoarele cupluri si astfel viata isi reia ciclul firesc, odata cu renasterea naturii.

Colindele

Incepand cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul noptii si pana la revarsatul zorilor ulitele satelor rasunau de glasul micilor colindatori. In orase intalnim colindatori odata cu lasarea serii si pana in miez de noapte. Cu traista dupa gat, cu bata in mana si caciula pe urechi, colindatorii merg din casa in casa si striga la ferestrele luminate.

Steaua

De la Craciun si pana la Boboteaza copiii umbla cu steaua, un obicei vechi ce se intalneste la toate popoarele crestine. Acest obicei vrea sa amintesca steaua care a vestit nasterea lui Iisus si i-a calauzit pe cei trei magi. Cantecele despre stea provin din surse diferite : unele di n literatura bizantina ortodoxa, altele din literaturi medievale a Bisericii Catolice, cateva din literatura de nuanta Calvina si multe din ele, chiar din traditiile locale. Micul cor al stelarilor, care intra in casa in zilele Craciunului, canta versuri religioase despre nasterea lui Iisus.

Vicleimul

In unele locuri in noaptea de Craciun putem intalni si cantarea religioasa cunoscuta sub numele de Vicleim sau Irozii, la care participa copiii. Aceasta drama religioasa ne infatiseaza misterul Nasterii Domnului in toate fazele sale. Personajele dramei sunt Irod si ceata sa de Vicleim, un ofiter si soldati imbracati in portul ostasilor romani, trei crai sau magi : Melchior, Baltazar si Gaspar, un cioban, un prunc si in unele parti o paiata. Vechi de tot, teatrul papusilor a fost o petrecere placuta chiar in palatele domnitorilor tarii.

Preview document

Obiceiurile de Iarna - Sarbatorile de Pasti - Pagina 1
Obiceiurile de Iarna - Sarbatorile de Pasti - Pagina 2
Obiceiurile de Iarna - Sarbatorile de Pasti - Pagina 3
Obiceiurile de Iarna - Sarbatorile de Pasti - Pagina 4
Obiceiurile de Iarna - Sarbatorile de Pasti - Pagina 5
Obiceiurile de Iarna - Sarbatorile de Pasti - Pagina 6
Obiceiurile de Iarna - Sarbatorile de Pasti - Pagina 7
Obiceiurile de Iarna - Sarbatorile de Pasti - Pagina 8
Obiceiurile de Iarna - Sarbatorile de Pasti - Pagina 9
Obiceiurile de Iarna - Sarbatorile de Pasti - Pagina 10
Obiceiurile de Iarna - Sarbatorile de Pasti - Pagina 11

Conținut arhivă zip

  • Obiceiurile de Iarna - Sarbatorile de Pasti.doc

Alții au mai descărcat și

Învierea lui Iisus - de la Istorie la Credință

INTRODUCERE Singura cale spre mântuire a omului este Isus Cristos. Dacă creştinul se mântuieşte în mod conştient cunoscând revelaţia, păgânii, sau...

Descoperirea Sfintei Treimi în Vechiul Testament

INTRODUCERE Taina Treimii celei de o fiinta şi mai presus de fire constituie temeiul credintei şi trairii noastre crestinesti, fiind totodata...

Obiceiuri și tradiții de iarnă - referiri la Moldova

Sarbatorile de iarna la romani Sarbatorile de iarna la romani incep odata cu prinderea Postului Craciunului (15 noiembrie) si tin pana la Sfantul...

Sfântul Andrei

ANDREI (de la grecescul bărbat) : numele unuia din apostoli, născut în Betsaida Galileii ; era fratele lui Petru şi amîndoi fiii lui Iona, iar de...

Iudaismul

Iudaism – doctrina religioasa a evreilor.Se poate referi de asemenea si la sistemul religios al evreilor in general. Cartea misterului pecetluit...

Colindatul la Români

( Mircea Eliade ) Este o certitudine faptul că toate popoarele, indiferent de zona geografică în care trăiesc şi s-au dezvoltat, au o preocupare...

Problematica Religiei în Școli

Întrucat cazul referitor la relatia existenta intre statul român si Biserica în privinta educatiei religioase în scolile publice din România este...

Manastirea Cetatuia

Ctitorul Manastirii CETATUIA este domnul Gheorghe Duca. Zidirea s-a inceput in anul 1669 si s-a finalizat in 1672. Inscriptia in limba greaca,...

Te-ar putea interesa și

Resursele Naturale și Antropice ale Județului Suceava

Introducere Aşezarea geografică: Sprijinit în partea de vest pe o coroană de munţi falnici, uneori cu creştet pleşuv, iar în partea de est pe...

Munții metaliferi

1.Fondul morfoturistic ALMASU MARE Comuna Almasu Mare este situata la periferia sudica a Muntilor Apuseni, in subunitatea Muntilor Metaliferi,...

Vatra Moldovitei

Cuvânt înainte Raţiunea unui studiu monografic asupra comunei Vatra Moldoviţei subsumează doi vectori motivaţionali- voinţa politică locală şi...

Valențele culturii populare în Comuna Aluniș, Județul Cluj

INTRODUCERE Folclorul este ceea ce dă specificitate și unicitate unui popor. România este una din puținele țari care conservă aceste tradiții în...

Tipuri de Turism Practicate in Bucovina

TIPURI DE TURISM PRACTICATE IN BUCOVINA Prezenta unui cadru natural deosebit, zona cu munti, cu susur de ape la orice pas, cu pajisti presarate...

Bucovina

Rezumat introductiv În acest proiect vom prezenta produsul turistic ,,Bucovina – colţ de Rai ’’, al agenţiei de turism MoldoTour. Proiectul este...

Turismul Rural - Formă Modernă a Turismului în Regiunea Bran - Moeciu

INTRODUCERE Activitatea turistică reprezintă călătoria efectuată de plăcere, având ca scop final inducerea unei stări de bună dispoziţie şi...

Strategii de dezvoltare turistică a localității Bârsana

I. STUDIU EXPLORATORIU PRIVIND CADRUL NATURAL, ECONOMIC ȘI SOCIAL AL LOCALITĂȚII CÂRLIBABA, JUD. SUCEAVA 1. Aspecte privind cadrul natural În...

Ai nevoie de altceva?