Religiile Lumii

Impartirea populatiei lumii pe criterii religioase:

1. Crestinism: 2.1 miliarde

2. Islam: 1.3 miliarde

3. Ateism: 1.1 miliarde

4. Hinduism: 900 milioane

5. Taoism: 394 milioane

6. Budism: 376 milioane

7. Religii indigene: 300 milioane

8. Traditionalism african: 100 milioane

9. Altele: 97 milioane

1.Crestinismul

Crestinismul este religia acelora care marturisesc credinta în Iisus Hristos, pe care-l recunosc si-l cinstesc drept Fiu al lui Dumnezeu si purtator al unui mesaj universal de mântuire. Aceasta religie si crezul ei este în continuitate cu ebraismul si ca împlinire a Aliantei încheiate de Dumnezeu cu poporul lui Israel.

Crestinismul, asadar, îsi are originea de la evenimentul si misterul lui Christos (viata, cuvintele, patimirea, moartea sa pe cruce, învierea sa din morti, înaltarea la cer si trimiterea Mângâietorului în ziua de Cincizecime). Se caracterizeaza prin monoteismul sau, conform, de altfel, matricei originare ebraice.

Nucleul fundamental al credintei crestine consta în afirmarea lui Dumnezeu creator al universului (si  prin urmare  al omului), fiinta plina de iubire si de grija parinteasca, constituit în trei Persoane distincte în relatie, dar egale în natura.

În Iisus Christos este recunoscuta o dubla natura: divina si umana, fiecare dintre ele deplina. Acest adevar a fost confirmat de moartea sa pe cruce si de învierea sa din morti.

Majoritatea denominatiunilor crestine afirma fidelitatea sa fata de esenta crestinismului primordial, în ciuda formei schimbate.

Pentru crestini, omul se mântuieste prin moartea si învierea lui Iisus Hristos. Potrivit teologiei temeliilor, Iisus moare pe cruce pentru a plati Tatalui pretul de rascumparare a pacatelor omenirii, apoi învie, urmând ca toti oamenii sa învie la sfârsitul istoriei. Potrivit, însa, teologiei liberale, omul se mântuieste doar prin aderarea la Hristos.

În crestinism fundamentala este si referinta la dimensiunea comunitara: într-adevar, cei care cred în Iisus Hristos sunt chemati sa participe direct la viata comunitatii.

Crestinismul mai poate fi  si, de fapt este  definit ca religia cartii, datorita importantei textelor sacre si a referintei la aceste texte ale revelatiei adunate în Biblie.

Totusi continuturile doctrinare esentiale care îl caracterizeaza au fost elaborate în decursul secolelor si au dat origine la nenumarate confesiuni religioasa, care  în diferite feluri  îsi exprima legatura lor cu acest patrimoniu doctrinar comun.

De-a lungul timpului, principalele divergente s-au manifestat:

- în legatura cu natura reala a lui Iisus Hristos;

- în legatura cu gradul de libertate a omului în interiorul planului divin de mântuire;

- în legatura cu modul de organizare institutionala a comunitatii crestine;

- în legatura cu raporturile crestinismului cu puterea politica.

În jurul acestor probleme de fond s-au manifestat, în plus, divergente între crestini si în legatura cu:

- interpretarea corecta a textelor revelate,

- a sacramentelor,

- a riturilor liturgiei si

- a codificarii normelor morale.

2.Islamul

În araba, Islam înseamna "supunere" (în sensul de supunere în fata lui Dumnezeu) si este descris ca un "mod de viata" sau "religie". Este derivat din aceeasi radacina ca si, de exemplu, cuvântul Salam (care înseamna "pace", folosit ca formula de salut). Cuvântul "musulman" este de asemenea legat de cuvântul Islam si înseamna "persoana care se supune" în fata lui Dumnezeu.

Credinciosii Islamului, cunoscuti ca musulmani, considera ca Dumnezeu (în araba Allah) a revelat în mod direct cuvântul sau catre omenire prin Mahomed (circa 570632) si alti profeti, printre care se afla Adam, Avraam, Moise si Iisus. Musulmanii considera ca principala înregistrare scrisa a revelatiei catre omenire este Coranul, pe care îl considera perfect, reprezentând revelatia finala a lui Dumnezeu. Musulmanii cred ca parti ale Bibliei si ale Tora au fost pierdute, interpretate gresit sau distorsionate de credinciosi. Din aceasta perspectiva Coranul este vazut ca o corectura adusa cartilor sfinte iudaice si crestine.