Rugăciunea în Tradiția Isihastă

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Religie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 11 în total
Cuvinte : 4670
Mărime: 41.34KB (arhivat)
Cost: 6 puncte

Extras din document

Isihasmul este un curent mistic din sec. XIII, cu centrul pe Muntele Athos, potrivit căruia țelul vieții spirituale este să unească mintea cu inima, „Lăcașul lui Dumnezeu”, unire care se realizează „coborând”, prin intermediul respirației, mintea în inimă (< fr. hésychasme).

În ţările ro¬mâne isihasmul şi spiritualitatea filocalică în general s-a introdus încă din secolul XIV şi a rămas o realitate ne¬întreruptă în tot timpul următor, ca şi în Athos, dato¬rită unei anumite existenţe de sine stătătoare pe care au putut-o păstra aceste ţări şi datorită legăturilor lor strînse cu muntele Athos. Marii sihaștri au viețuit în schitul Sihla și în jurul lui, zidit în apropierea mînăstirii Sihăstria de azi.

Părintele Ioanichie Bălan, de la mînăstirea Bistrița din Moldova, care a cercetat mulţi ani vieţile sihaştrilor români începînd din secolul XV, pînă în secolul XX, al¬cătuind mai multe volume cu descrierile lor, spune: «în tradiţia mînăstirii Tazlău (zidită la 1497), ca şi în cazul celorlalte mînăstiri, era obiceiul de a trăi în jurul lavrei numeroşi sihaştri. Aceştia erau dintre vieţuitorii mînăstirii cei mai întăriţi, care rîvneau o viaţă pustni¬cească singuratecă. Pentru aceasta erau obligaţi să pe¬treacă primii ani în viaţa de obşte, pentru a deprinde tainele vieţii duhovniceşti. Cu binecuvîntare plecau apoi în munte, fie ca ucenici ai altor sihaștri bătrîni, fie sin¬guri, sau cu alţi convieţuitori. Acolo ocupau una din peş¬terile libere, sau îşi construiau singuri bordeie de lemn, din piatră sau din pămînt. Fiecare dintre ei păstra legă¬tura cu mînăstirea din care făcea parte. În fiecare sâmbătă coborau din munte, îşi primeau «tainul» acordat de egumen (pîine, pesmeţi, legume, fructe, sare), se măr¬turiseau la duhovnicul mînăstirii, a doua zi se împărt㬺eau şi iarăşi se urcau la chiliile lor. Ocupaţia perma¬nentă a sihaştrilor era sfînta rugăciune a lui Iisus».

Sihaştrii aceştia au fost de fapt foarte populari în trecutul nostru. S-a recunoscut rolul lor în susţinerea puterii de rezistenţă a poporului nostru în vremuri grele. Daniil Sihastru a sfătuit pe Ştefan cel Mare, întărindu-1 la luptă pentru apărarea Moldovei creştine într-un moment de descurajare. Ei nu erau nişte recluşi nepăsători de lume în sensul recluşilor din Occident, sau chiar din Muntele Athos. Ei ajutau în tot felul poporul în greutăţile lui. Părintele Ioanichie Bălan spune : «Apoi sihaştrii veneau în ajutorul oamenilor cu sfatul, cu spovedania, cu mustrarea şi cu îndemnul. Că¬lugării, sihaştrii, pustnicii aceştia fugiţi de lume, au iubit cel mai mult oamenii, s-au rugat neîncetat pentru ei. Aceşti pribegi ai munţilor, aceşti prieteni ai Carpaţilor, aceşti locuitori ai codrilor au fost în acelaşi timp cei mai apropiaţi sfetnici ai voievozilor... Toţi voievozii au avut ca duhovnici şi sfetnici de taină călugări şi sihastri. în ei aveau cea mai mare încredere, cea mai mare nădejde, lor le destăinuiau inima, sfatul lor îl păzeau cu sfinţenie, de la ei cereau rugăciune şi binecuvântare, cînd plecau să-şi apere credinţa şi pămîntul strămoşesc»

Călugări de mare înfrânare au existat de timpuriu şi în Transilvania, din care unii fie că se întorceau ca sihaştrii în locurile lor de origine din sihăstriile Moldovei, fie că se formau întâi în schiturile din Transilvania şi apoi se duceau în munţii Moldovei. Se ştie, apoi, că mulţi din sihaştrii din pădurile Moldovei se recrutau din ciobanii transilvăneni, care își pășteau oile pe acolo.

O mulțime de pustnici s-au nevoit în peșterile de pe muntele Ceahlău. Exista acolo chiar un schit numit “Schitul Sihastru”, sau “Sihăstria Ceahlăului”, întemeiată după tradiție, încă din vremea lui Bogdan Descălecătorul.

Rugăciunea lui Iisus însăşi şi-a găsit în această voinţă de încadrare a călugărului în viaţa de obşte şi în viaţa de rugăciune a Bisericii în general, cu evitarea oricărui duh individualist, o încadrare a ei în rugăciunile şi în Laudele celelalte ale Bisericii. Rugăciunea lui Iisus nu trebuie să facă pe monah să se dezintereseze de conţinu¬tul rugăciunilor cultului public al Bisericii. Prin înca¬drarea rugăciunii lui Iisus în aceste rugăciuni de obşte ale Bisericii, însăşi aceste rugăciuni sunt ferite de peri¬colul unei rostiri mecanice formale a lor, umplîndu-se de luarea aminte la conţinutul lor şi de căldura duhov¬nicească ce rezultă din aceasta.

Bibliografie

IZVOARE:

Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982

Calist Patriarhul, “Ale preafericitului Calist Patriarhul Capete despre rugăciune ”, în “Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii“, vol. VIII, traducător Preot Profesor Doctor Dumitru Stăniloae, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodxe Române, București 1979

“Din Istoria Isihasmului în Ortodoxia Română” în “Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii“, vol. VIII, traducător Preot Profesor Doctor Dumitru Stăniloae, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodxe Române, București 1979

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1998

LITERATURĂ SECUNDARĂ:

- “Mărturisirea uni pelerin despre lucrarea plină de har a rugăciunii lui Iisus” (PELERINUL RUS), trad. de Gherontie Cruceada, Editura Bunavestire, Bacău 2001

- Nicolaescu, Pr. Nicolae „Credința și stăruința în rugăciune”, în Mitropolia Olteniei, XXV (1973) nr. 1-2, p. 172

- Săsăujan, Pr. Simion “Rugați-vă neîncetat! ”, în Mitropolia Ardealului, XIV (1969) nr.7-8, p. 545

- Stăniloae, pr. prof. dr. Dumitru, „Viața și învățătura Sfântului Grigorie Palama”, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București 2006

Preview document

Rugăciunea în Tradiția Isihastă - Pagina 1
Rugăciunea în Tradiția Isihastă - Pagina 2
Rugăciunea în Tradiția Isihastă - Pagina 3
Rugăciunea în Tradiția Isihastă - Pagina 4
Rugăciunea în Tradiția Isihastă - Pagina 5
Rugăciunea în Tradiția Isihastă - Pagina 6
Rugăciunea în Tradiția Isihastă - Pagina 7
Rugăciunea în Tradiția Isihastă - Pagina 8
Rugăciunea în Tradiția Isihastă - Pagina 9
Rugăciunea în Tradiția Isihastă - Pagina 10
Rugăciunea în Tradiția Isihastă - Pagina 11

Conținut arhivă zip

  • Rugaciunea in Traditia Isihasta.docx

Alții au mai descărcat și

Rugăciunea domnească în exegeză biblică și patristică

RUGĂCIUNEA DOMNEASCĂ ÎN EXEGEZA BIBLICĂ ŞI PATRISTICĂ. PRELIMINARII „Omenirea întreagă are nevoie de iertarea păcatelor astfel că prezenţa acestei...

Contribuția lui Ioan Gheorghe Savin la dezvoltarea Misticii

INTRODUCERE Profesorul Ioan Gheorghe Savin face parte din rândul celor mai mari profesori de teologie ai Bisericii Ortodoxe Române, dar și din...

Aspectul religios - moral al cultului divin ortodox

Introducere Afirmaţiile mesajului creştin trebuie să prezinte propoziţii certe, nu ipoteze sau opinii personale. Ele pot avea un astfel de statut...

Individualitate, comuniune și unicitate în taina Sfintei Împărtășanii

Introducere Sfintele Taine Euharistice, Spovedania și Împărtășania sunt cele două Sfinte Taine care ne țin în permanentă legătură cu Hristos și...

Raportul dintre Marta și Maria în creștinism

INTRODUCERE Raportul dintre Marta şi Maria în Ortodoxie este de fapt raportul dintre slujire şi contemplaţie, dintre partea activă şi cea aparent...

Rugăciunea în Suferință și Reprezentarea Ei Literară în Opera lui Vasile Voiculescu

Introducere Suferinţa formează faţeta mereu prezentă, nedorită şi urâtă a existenţei umane. Ea face parte din istoria omului şi nimeni nu o poate...

Procesul Psihologic în Nașterea și Dezvoltarea Păcatului

I INTRODUCERE Suntem într-o epocă ce se interesează foarte mult de „analiza” sufletului omenesc. „Ştiinţele umane” au fost mult dezvoltate de la...

Smerenia la Sfântul Ioan Scărarul

Introducere: În decursul istoriei sale, creştinismul a înregistrat diferite etape, atât de înflorire cât şi de decadenţă, acestea reprezentând de...

Te-ar putea interesa și

Terminologia trinitară și relevanța ei în opera Părintelui Dumitru Stăniloae

Preliminarii A rânduit Dumnezeu ca şi Biserica şi Teologia noastră să fie slujite de mari personalităţi, cunoscute în întreaga lume creştină nu...

Linearitatea și Ciclicitatea Timpului din Perspectivă filosofic-religioasă

Linearitatea şi ciclicitatea timpului din perspectivă filosofic-religioasă Cu referire specială la proiecţiile „formei” timpului în arhitectura...

Paisianismul - curent de reînnoire spirituală

Introducere În această lucrare de licenţă mi-am propus să arăt valoarea rugăciunii lui Iisus, felul cum este ea percepută de cuviosul Paisie...

Rugăciunea în Suferință și Reprezentarea Ei Literară în Opera lui Vasile Voiculescu

Introducere Suferinţa formează faţeta mereu prezentă, nedorită şi urâtă a existenţei umane. Ea face parte din istoria omului şi nimeni nu o poate...

Învățătura sfantului Grigorie Palama despre energiile necreate - disputa palamită

I. INTRODUCERE Cu toate că Sfântul Grigorie a trăit în secolul al XlV-lea, el are încă multe de spus vremurilor noastre, întrucât, așa cum știm,...

Receptarea învățăturii palamite ca energie necreată și experiența ei în viață bisericească din Țările Române în secolele XIV-XVIII

dumnezeiesc-aspecte epistemologice Revelaţia lui Dumnezeu-Treime: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, ocupă centralitatea întregii teologii a Bisericii....

Energiile necreate în opera Sfantulului Grigorie

ARGUMENT Sfântul Grigorie poate servi drept model de viaţă ascetică pentru toţi călugării isihaşti. De-a lungul timpului, unii călugării din...

Sfântul Vasile de la Poiana Mărului

Introducere Prin lucrarea de faţă “Spiritualitatea Sfântului Vasile de la Poiana Mărului” s-a urmărit aprofundarea cunoştinţelor despre Sfantul...

Ai nevoie de altceva?