Formate de Imagine si DNS (Domain Name System)

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Formate de Imagine si DNS (Domain Name System).
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 15 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ion Istudor, Mihai Bazoi

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Retele

Cuprins

Capitolul 1 – NIVELUL SESIUNE 5
1.1. SSH (Secure Shell) 6
1.2. SIP (Session Initiation Protocol) 7
1.3. NFS (Network File System) 7
Capitolul 2 – NIVELUL PREZENTARE 8
2.1. PICT 9
2.2. TIFF 10
2.3. JPEG 10
2.4. MIDI 11
2.5. MPEG 11
2.6. QuickTime 12
Capitolul 3 – NIVELUL APLICAŢIE 13
4.1. DNS (Domain Name System) 14

Extras din document

Capitolul 1: Nivelul sesiune

Nivelul sesiune este nivelul cu numărul 5 din modelul ISO-OSI. El stabileşte şi întreţine conexiuni (sesiuni) între procesele aplicaţie, rolul său fiind acela de a permite proceselor să stabilească "de comun acord" caracteristicile dialogului şi să sincronizeze acest dialog. [1]

După cum se observă şi în figura 1, la acest nivel se asigură:

• conectarea virtuală între aplicaţii;

• sincronizarea fluxului de date;

• partajarea serviciilor în grupuri funcţionale;

• confirmarea recepţionării de date pe parcursul unei sesiuni;

• retransmiterea datelor în cazul în care acestea nu sunt primite de maşina-ţintă.

Nivelul sesiune este cel care coordonează aplicaţiile ce interacţionează când două calculatoare comunică între ele.

Comunicarea între două calculatoare implică derularea unor miniconversaţii pentru a se asigura că cele două calculatoare pot efectiv comunica. În timpul acestor miniconversaţii fiecare dintre participanţi joacă un rol dublu: ca şi în cazul unui client, pot să ceară la un moment dat un serviciu, dar, ca şi în cazul unui server, pot să ofere un serviciu. Procesul prin care se determină ce rol joacă, la un moment dat, unul dintre calculatoare se numeşte controlul dialogului. Tot nivelul sesiune este cel care stabileşte, gestionează şi încheie sesiunile de lucru între aplicaţii.

Nivelul sesiune este cel care decide când are loc o comunicare în ambele sensuri simultan sau când are loc o comunicare în ambele sensuri alternativ (controlul dialogului). Dacă se permite o comunicare în ambele sensuri simultan, nivelul sesiune devine mai puţin activ în ceea ce priveşte gestionarea conversaţiei şi permite celorlalte niveluri ale celor două calculatoare să controleze întregul proces. în acest caz este posibil să apară coliziuni în cadrul acestui nivel, coliziuni care sunt diferite de coliziunile care apar la nivel fizic.

Coliziunile de la nivelul sesiune se manifestă doar sub forma a două mesaje transmise unul către celălalt şi care creează confuzie fie la nivelul unui calculator, fie în ambele. Dacă aceste coliziuni nu sunt tolerate, controlul dialogului apelează la o comunicare în ambele sensuri alternativ. în acest caz se foloseşte un jeton specific nivelului sesiune, prin care cele două calculatoare stabilesc ordinea în comunicare (similar cu jetonul de la nivelul 2), în acest moment se pot pune două întrebări: Cum se realizează separarea dialogului în timpul comunicării? Cum se sincronizează comunicarea?

Separarea dialogului face apel la punctele de control (checkpoint). Aceste puncte acţionează similar cu momentul în care se declanşează AutoSave-ul Word-ului în timpul tehnoredactării. Ele separă părţile dialogului dintre cele două calculatoare. Separarea dialogului se referă la iniţierea ordinii, gestionarea şi terminarea comunicării.

În ceea ce priveşte sincronizarea comunicării, aceasta poate fi minoră sau majoră. Ce presupune sincronizarea minoră?

La momentul t (momentul declanşării checkpoint-ului), nivelul sesiune al unui calculator transmite un mesaj de sincronizare către calculatorul cu care dialoghează. în acest moment ambele calculatoare vor executa următoarele rutine:

• realizează copii de siguranţă pentru fişierele particulare;

• salvează setările reţelei;

• salvează setările ceasului;

• iau la cunoştinţă de terminarea conversaţiei.

Sincronizarea majoră este mult mai complexă şi implică mult mai multe etape.

Protocoalele nivelului 5 pot fi identificate în timpul login-ului sau în cadrul unei aplicaţii: NFS (Network File System), SQL (Structured Query Language), RPC (Remote Procedure Call), X-Window System, ASP (Apple Talk Session Protocol), DNA (Digital Network Architecture), SCP (Session Control Protocol). [2]

1.1. SSH (Secure Shell)

Secure Shell sau SSH este un protocol de reţea care permite schimbul de date cu ajutorul unui canal sigur între două dispozitive conectate în reţea. Utilizat în principal pe sistemele de operare bazate pe GNU/Linux şi UNIX pentru accesarea conturilor, SSH a fost conceput ca un înlocuitor pentru Telnet şi alte protocoale nesigure, care transmit informaţii (în special parole) în text clar.

Tipul de criptare folosit de Secure Shell asigură confidenţialitatea şi integritatea datelor într-o reţea nesigură, precum Internetul.

Secure Shell foloseşte criptarea cu chei publice pentru a autentifica computerul de la distanţă şi pentru a permite acestuia autentificarea utilizatorului, dacă este necesar.

SSH este utilizat, de obicei, pentru conectarea la un calculator de la distanţă şi executarea unor comenzi, dar el suportă, de asemenea, tunelurile, porturile de expediere TCP şi conexiunile X11. El poate transfera fişiere utilizând protocoalele asociate SFTP sau SCP.

Portul 22, port standard pentru TCP, este utilizat pentru conectarea la serverele SSH.

Un program client SSH este de obicei folosit pentru stabilirea de conexiuni la un server SSH de acceptare a conexiunilor de la distanţă. Ambele sunt prezente de obicei pe cele mai moderne sisteme de operare, inclusiv Mac OS X, Linux, FreeBSD, Solaris si OpenVMS. Există versiuni de proprietate, freeware şi open source de diferite niveluri de complexitate.

SSH este un protocol care poate fi utilizat pentru multiple aplicaţii pe mai multe platforme, inclusiv UNIX, Microsoft Windows, Apple Mac şi Linux. [3]

Fisiere in arhiva (1):

  • Formate de Imagine si DNS (Domain Name System).doc

Alte informatii

Univ. Valahia, fac. Inginerie Electrica Contine date despre formatele de imagine si despre DNS