Diversitate Tematica, Stilistica si de Viziune Artistica in Poezia Interbelica

Imagine preview
(7/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Diversitate Tematica, Stilistica si de Viziune Artistica in Poezia Interbelica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 30 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Gabor Diana

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Romana

Extras din document

În această perioadă s-au dezvoltat mai multe curente literare printre care: simbolism, tradiţionalism,modernism, avangardism.

Prezentarea generală a curentelor

1.SIMBOLISMUL

Simbolismul este un curent literar apărut în Franţa la sfârşitul sec XIX. Precursor al simbolismului în Franţa este considerat Charles Baudelaire, prin volumele de versuri “ Les corespondences” şi “ Les fleures du mal”.

În România, simbolimsul a apărut sub patronajul revistei, “ Literatorul ” al lui Alexandru Macedonski, care s-a evidenţiat mai ales ca teoretician al acestui curent şi mai puţin ca poet simbolist.

Reprezentanţii români ai simbolismului au fost : Ion Minulescu, George Bacovia, Ştefan Petică, Dimitrie Anghel.

S-au distins două perioade ale masifestarii simbolismului românesc :

- 1880-1914-o prima perioadă de începuturi şi încercări ;

- 1914-1920- fază efervescentei creatoare, a poeziei simboliste reprezentative.

Trăsături :

- tema generală-a poeziilor simboliste o constituie condiţia nefericită a poetului într-o societate superficială, meschină, incapabilă să perceapă, să înţeleagă şi să aprecieze nivelul artei adevărate ; alte teme şi motive : oraşul de provincie sufocant, tema naturii, tema anotimpurilor dezintegratoare de materie, iubirea, moartea, motivul apei ca substanţă erozivă, motivul instrumentelor muzicale, solitudinea.

- raportul dintre simbol şi eul poetic nu este exprimat ci sugerat ;

- poezia simbolista exprimă numai atitudini poetice sau stări sufletesi specifice acestui curent literar: oboseală psihică, disperarea, apăsarea sufletească, nevroză, toate fiind însă sugerate, fără a fi numite : ,, a numi obiectul este a suprima trei sferturi din farmecul poemului ; a sugera, iată visul !” (Mallarme) ;

- corespondenta dintre cuvinte şi elemente din natură este principala modalitate de realizare a poeziilor ;

- muzicalitatea versurilor fie prin prezentarea instrumentelor muzicale sau a ariilor ca simbol, fie ca muzicalitatea interioară a versurilor ;

- versul liber, că noutate prozodica, rimă fiind considerată o simplă convenţie, accentul punându-se pe formă şi ritmul versului ;

- cromatica este, de asemenea, fie exprimată dorect prin culori cu putere de simbol, fie sugerată prin corespondenţe, toate simbolizând stări şi atitudini poetice ;

- olfactivul sugerează în poezia simbolista stări ale eului poetic, fiind în general sugerate mirosurile puternice prin simboluri foarte sugestive.

I.Alexandru Macedonski (1854-1920)

1.Opera

Sub conducerea lui apare în 1880 revista “Literatorul”. Are volume de poezii dintre care amintim ,,Prima verba”, ,,Poezii”, ,,Excelsior”, ,,Flori sacre”, ,,Poemă rondelurilor”. Are opere scrise în limba franceză. El este cunoscut în literatură mai ales ca poet al nopţilor şi ca teoretician al simbolismului.

Poetul defineşte condiţia poeziei şi condiţia poetului care trebuie să fie vizionară. Poezia este muzică şi imagine, este simţire, nu cugetare ( ,, A cugeta nu înseamnă a fi poet. Este a fi cugetaror. A fi poet înseamnă a simţi”.). După o expunere de idei care corespunde exploziei lui temperamentale , în 1880, ne spune că două lucruri sunt importante, fondul de idei şi forma: ,,fără idee forma este ucigătoare…fără formă idea poate fi filosofică, dar estetică nu.”

,,Urâtul unit cu frumosul” se conjugă, fără să vorbească despre o adevărată estetică a urtâului .

.

2.Univesul poeziei

Surpridem trei momente în evoluţia poeziei:

1.un moment care se consumă în lătura socială şi în care creaţia are ca scop ,,innobilarea simţirii şi biciuirea viciilor”.

2.a două etapă este cea a Nopţilor, pe care putem să o numim de tranziţie, pentru ca păstrează încă tonul hugolian, confruntarea cu destinul, din recuzita romantică, dar strecoară starea de reverie, visul, ţărmuri mirifice, fără să renunţe însă la temperamentul lui întăritor. Nopţile sunt meditaţii cu tentă socială, filosofică şi morală. Temele frecvente sunt cele sociale dar apare şi iubirea, deznădejdea, sentimentul morţii, natura, setea de aboslut, ipostaza de profet.

,,Noapte de ianuarie”, ,,Noapte de februarie” prezintă deznădejdea poetului, tristeţea şi descurajarea, umilinţă;aşa ne explicăm trimiterea biblică la prima carte a Vechiului Testament:

,, Ca Iacov intrai în luptă ş-am ieşit ca el de-asemenea”

Fisiere in arhiva (1):

  • Diversitate Tematica, Stilistica si de Viziune Artistica in Poezia Interbelica.doc